Cuprins:
Ce sunt cartofii și de câte feluri sunt
Cartoful (Solanum tuberosum) este o plantă erbacee perenă, care aparține familiei de plante cu flori solanacee, fiind cultivat pentru tuberculii săi comestibili. Originari din Munții Anzi din America de Sud, cartofii au fost aduși în Europa în secolul al XVI-lea și s-au răspândit rapid datorită adaptabilității lor la diverse condiții climatice și soluri. Astăzi, există peste 200 de soiuri de cartofi, care se clasifică în șapte tipuri, în funcție de culoarea cojii (albi, roșii sau mov), de textura pulpei (făinoși sau ceruiți) și de perioada de recoltare (cartofi noi și cartofi maturi).
Cartoful se înmulțește vegetativ, ceea ce înseamnă că dintr-un cartof sau dintr-o bucată de cartof, denumită „sămânță”, poate crește o nouă plantă, care poate produce între 5 și 20 de tuberculi noi ce vor fi clone genetice ale plantei-mamă. Planta de cartof produce, de asemenea, flori și boabe cu 100 până la 400 de semințe botanice, care pot fi plantate pentru a produce tuberculi noi ce vor fi genetic diferiți de planta-mamă. Cartofii pot fi cultivați de la nivelul mării și până la o altitudine de 4.700 de metri deasupra nivelului mării, din sudul statului Chile până în Groenlanda, aflăm de pe site-ul Cipotato.org.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3bfc6aeaf54218b52cb988d1e37d4935.jpg)
Unde se cultivă cartofi
De la începutul anilor 1960, creșterea suprafeței cultivate cu cartofi la nivel mondial a depășit rapid toate celelalte culturi alimentare în țările în curs de dezvoltare. Cartoful este un element fundamental al securității alimentare pentru milioane de oameni din America de Sud, Africa, Asia și Asia Centrală. Producția globală de cartofi depășește în momentul de față 300 de miliarde de tone, iar mai mult de jumătate din producția totală a lumii provine din țările în curs de dezvoltare. Cartofii sunt cultivați în prezent în peste 100 de țări.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock2568220377.jpg)
Un hectar de cartofi poate să producă o cantitate de alimente de două până la de patru ori mai mare decât culturile de cereale. În același timp, aceste legume produc mai multă energie alimentară pe metru cub de apă și folosesc mai puțin pământ pe kilogram de producție decât orice altă cultură importantă, fiind de până la șapte ori mai eficienți în utilizarea apei comparativ cu cerealele. Nu în ultimul rând, cartoful este a treia cea mai importantă cultură alimentară din lume, după orez și grâu, în ceea ce privește consumul uman, peste un miliard de oameni mâncând cartofi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_62d96ac36b8a573c50a4edf82d696b4d.jpg)
Cartofii noi: ce sunt și ce gust au
Cartofii noi, denumiți adesea și „baby potatoes” sunt tuberculi recoltați înainte de a ajunge la maturitate completă și sunt disponibili în sezonul de primăvară și la începutul verii. Uneori, fermierii comerciali recoltează cartofii tineri mai devreme pentru a se asigura că cea mai mare parte a recoltei va avea suficient spațiu pentru a crește și pentru a se maturiza. Cartofii noi au de obicei o formă rotundă sau alungită și pot varia de la dimensiunea unei nuci până la cea a unei mingi de ping-pong, notează The Kitchn.
Datorită conținutului mai ridicat de apă și mai scăzut de amidon, aceștia au o textură mai fermă și un gust delicat și mai dulceag comparativ cu cel al cartofilor obișnuiți. Cartofii noi au o coajă subțire și netedă, motiv pentru care se recomandă să fie consumați fără să fie necesară curățarea ei, deoarece conține o cantitate mare de vitamine și de minerale esențiale. Însă, din cauza coajei foarte subțiri, cartofii sunt mai perisabili decât cartofii obișnuiți.
De ce cartofii noi au un gust diferit față de cei obișnuiți
Gustul mai dulce al cartofilor noi se datorează conținutului ridicat de zaharuri naturale, care nu au fost încă convertite în amidon. Acest proces de transformare are loc pe măsură ce cartofii se maturizează, ceea ce explică de ce cartofii obișnuiți au un gust mai neutru. Cartofii noi sunt mult mai mici decât cei maturi și au coaja mai moale și mai subțire.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_227cec5bc3cd0d975aa2a840e5ba4c54.jpg)
De obicei, ei își păstrează forma atunci când sunt gătiți, o caracteristică ce îi face o alegere populară pentru mâncăruri care necesită o textură mai moale, precum salata de cartofi. Printre soiurile de cartofi noi se numără cartofii roșii mici, cartofii dulci mici, cartofii Fingerling, Yukon Gold și Russet, potrivit MasterClass.com. Atunci când sunt prăjiți sau copți, coaja subțire și moale a cartofilor noi devine ușor crocantă. Când sunt fierți, cartofii noi capătă o textură mai cremoasă, păstrându-și în același timp forma.
Informații generale despre cartofii obișnuiți
Cartofii obișnuiți, care mai sunt denumiți și cartofi maturi, sunt tuberculi care au ajuns la maturitate completă și sunt recoltați la sfârșitul sezonului de creștere. Aceștia au o coajă mai groasă și mai dură, ceea ce permite o depozitare mai îndelungată. De asemenea, au un conținut mai ridicat de amidon și de calorii, fiind o sursă excelentă de vitamina B6, vitamina C, potasiu, fier și magneziu.
Spre deosebire de cartofii noi, cartofii maturi au un conținut mai redus de apă, ceea ce le conferă o textură mai pufoasă după gătire. Această caracteristică îi ajută să rămână proaspeți pentru mai mult timp. Cele mai răspândite soiuri de cartofi obișnuiți sunt cartofii Russet, Yukon Gold și Idaho. Aceștia sunt utilizați într-o gamă largă de preparate culinare, inclusiv piureuri, supe, tocănițe și sub formă de cartofi prăjiți, relatează TimesofIndia.
Beneficiile cartofilor pentru sănătate
Incluși într-o alimentație echilibrată și consumați cu moderație, cartofii oferă multe beneficii pentru sănătate, indiferent de soi. Conținutul bogat în fibre, vitamina C, vitamina B6, calciu, potasiu și magneziu contribuie la reglarea tensiunii arteriale, la scăderea nivelului de colesterol și la protejarea inimii și a vaselor de sânge. De asemenea, acești compuși ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge, mențin circulația în parametri optimi și detoxifiază ficatul.
Consumați fierți, cartofii furnizează o cantitate semnificativă de fibre care îmbunătățesc digestia, reglează tranzitul intestinal și reduc disconfortul abdominal cauzat de balonare, constipație sau indigestie. Fiind sățioși, cu un conținut redus de grăsimi și fără colesterol, cartofii pot fi incluși cu succes în dietele de slăbit. În plus, cartofii oferă și o protecție antioxidantă importantă. Datorită conținutului de vitamina C și de acid folic, aceștia contribuie la eliminarea toxinelor din organism și pot încetini dezvoltarea unor celule tumorale.
Consumul regulat poate proteja celulele împotriva stresului oxidativ provocat de radicalii liberi și de poluanții din mediul înconjurător. Nu doar sistemul cardiovascular și cel digestiv beneficiază de pe urma consumului de cartofi, ci și cel osos. Mineralele precum calciul, fierul, fosforul, magneziul și zincul susțin densitatea osoasă și sănătatea sistemului osos, fiind utile ales persoanelor în vârstă. Cartofii pot contribui și la prevenirea problemelor oculare și a îmbătrânirii pielii, având un efect regenerant.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/04/shutterstock2053111496.jpg)
Funcțiile cognitive sunt și ele susținute de consumul moderat de cartofi, care ajută la buna funcționare a creierului, scrie LiveScience.com. Cartofii au și proprietăți antiinflamatoare, fiind folosiți ca atare sub formă de comprese pentru calmarea durerilor locale, a inflamațiilor, entorselor sau chiar a simptomelor de răceală, precum dureri în gât ori febră. Nu în ultimul rând, conțin amidon rezistent, o formă specială de amidon care nu este digerată complet, care ajunge în colon, unde hrănește flora intestinală. Acest tip de amidon este eficient în reducerea rezistenței la insulină și în îmbunătățirea controlului nivelului glicemic.
Valorile nutriționale ale cartofilor noi și a celor obișnuiți
Valorile nutriționale ale cartofilor diferă în funcție de modul de preparare. Cartofii copți sau fierți păstrează mai mulți nutrienți, în timp ce prăjirea acestora poate crește conținutul de grăsimi și calorii. Copți în coajă la cuptor, cartofii vor păstra mai multe substanțe nutritive comparativ cu cartofii decojiți, care sunt fierți în apă. Totodată, cartofii prăjiți vor avea mai multe calorii și un conținut mai mare de grăsimi decât cei fierți. Este important de știut că această legumă nu conține grăsimi, sodiu și colesterol.
Trebuie spus că atât cartofii noi, cât și cei obișnuiți oferă nutrienți esențiali, însă există diferențe notabile între cele două soiuri. Astfel, cartofii noi pot fi consumați fără griji chiar și prăjiți, deoarece compoziția lor nutrițională diferă semnificativ de cea a cartofilor maturi. Aceștia conțin mai multă apă, mai multe fibre și proteine, dar, în același timp, sunt mai puțin bogați în carbohidrați.
Spre exemplu, un cartof nou de 60 de g conține 56 de calorii, 1,5 g de proteine, 13 g de carbohidrați, 0,1 g de grăsimi și 1,3 g de fibre alimentare, potrivit All About Potatoes. De asemenea, acesta este o sursă foarte bună de vitamina C (7,9 g), fier (0,47 mg), potasiu (321 mg) și calciu (9 mg).
De partea cealaltă, un cartof obișnuit, care cântărește 138 g, conține 128 de calorii, 3,5 g de proteine, 29 g de carbohidrați, 0,2 g de grăsimi și 3 g de fibre alimentare. Un cartof matur conține vitamina C (18,1 mg), fier (1,08 mg), potasiu (738 mg) și calciu (9 mg).
În orice caz, alegerea soiului de cartofi depinde de preferințele culinare și de obiectivele de sănătate ale fiecăruia. Dacă dorești mâncăruri ușoare, bogate în nutrienți, cum ar fi salate sau supe, cartofii noi sunt alegerea ideală. Pentru mese copioase și îngăduitoare, cum ar fi cartofii copți sau cartofii prăjiți, soluția mai bună sunt cei obișnuiți. Ambele soiuri își au locul lor în bucătărie, oferind texturi și arome distincte care ridică nivelul nutrițional al meselor tale.
Vezi şi rețete de cartofi la cuptor!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_257efe1d767bf61c08b34a2f783f3392.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_34d5aa006452c9c92f6774f0a765e1be.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_851f092daec7e3984638ae582e2fbab7.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_40c08d22591e78c1f8eff11d33cad602.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_633d8c6bcb86954cb511709c86eee25a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_ee077b13555f90037b951ef1c8f032df.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_e60bc6976403b76e9ed0f113bafb9edd.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ddce292ca2c66b6dac077becd0b26325.jpg)