Ce simbolizează pâinea în cultul ortodox

În ortodoxism, pâinea are o semnificație profundă și simbolică, fiind un element central în viața spirituală și liturgică a credincioșilor.

Se aminteşte de această folosire a pâinii încă din Vechiul Testament, când Melchisedec, regele Salemului, l-a întâmpinat pe Avraam cu pâine şi vin, sub formă de ofrandă. Din rânduielile de la Cortul mărturiei lui Moise reiese că din lăcaşul de cult nu lipseau pâinile punerii înainte, tot ca un fel de jertfă. La Cina cea de Taină, când înfiinţează Sfânta Euharistie, Mântuitorul foloseşte pâinea şi vinul, ca elemente de bază ale Sfintei Împărtăşanii, iar în rugăciunea „Tatăl nostru” ne îndeamnă să cerem ”pâinea noastră cea spre fiinţă”.

În cadrul Sfintei Liturghii, pâinea este folosită pentru Sfânta Împărtășanie. Aceasta devine, prin lucrarea Duhului Sfânt, Trupul lui Hristos, oferindu-le credincioșilor comuniunea cu Mântuitorul. În acest context, pâinea reprezintă jertfa lui Hristos pentru mântuirea lumii.

Pâinea este văzută ca simbol al hranei spirituale și al vieții veșnice. După cum trupul are nevoie de hrană fizică pentru a supraviețui, sufletul are nevoie de hrana duhovnicească, care este Cuvântul lui Dumnezeu și Sfânta Împărtășanie.

Pâinea adusă ca prescură simbolizează darul adus de credincioși lui Dumnezeu, ca mulțumire pentru binefacerile primite. Aceasta este sfințită și transformată în ofranda cea mai sfântă.

În tradiția ortodoxă, pâinea este un dar al lui Dumnezeu pentru om, simbolizând grija lui Dumnezeu pentru viața materială a omului. La binecuvântarea mesei, pâinea ocupă un loc central, fiind văzută ca un simbol al împlinirii nevoilor de bază.

Ce sunt prescura și artos

Prescura și artosul sunt ambele pâini, însă cu o simbolistică foarte importantă pentru creștinii ortodocși.

Ce este prescura

Cuvântul „prescură” provine din limba greacă, din termenul „prosphora”, care înseamnă „ofrandă” sau „dar adus lui Dumnezeu”. În acest sens, prescura simbolizează darul omului către Dumnezeu, care, prin rugăciune și binecuvântare, este transformat în dar divin pentru credincioși.

Tradiția prescurii datează încă din primele secole ale creștinismului. La început, creștinii aduceau pâine simplă ca dar în timpul Liturghiei, iar aceasta era împărțită între participanți ca semn al comuniunii. Cu timpul, practica s-a formalizat, iar prescura a devenit o pâine special pregătită pentru serviciile liturgice. Rețeta și forma prescurii au fost standardizate, iar utilizarea acesteia s-a răspândit în întreaga Biserică Ortodoxă.

Prescura este făcută din ingrediente simple: făină de grâu, apă, drojdie și sare. Este o pâine care simbolizează puritatea și lipsa păcatului. Înainte de coacere, prescura este ștampilată cu un sigiliu – pistornic – care conține inscripția „IC XC NI KA” (Iisus Hristos Biruitorul), împreună cu o cruce. Acest sigiliu devine vizibil pe pâine după coacere și are o semnificație teologică profundă, indicând că această pâine este destinată lui Dumnezeu.

În timpul Proscomidiei, prima parte a Sfintei Liturghii, preotul alege din prescură partea centrală, numită „Agneț”, care va fi consacrată și transformată în Trupul lui Hristos. Restul prescurii este binecuvântat și distribuit sub formă de anafură, simbolizând darurile lui Dumnezeu pentru toți cei care participă la Liturghie, chiar dacă nu se împărtășesc.

Pe lângă utilizarea în Sfânta Liturghie, prescurile sunt adesea folosite și în alte slujbe, precum Parastasele, unde simbolizează rugăciunile pentru sufletele celor adormiți.

Prescura nu este doar un obiect liturgic, ea are o valoare spirituală profundă pentru credincioși. Actul de a pregăti o prescură pentru Liturghie este considerat o lucrare sfântă, iar familiile care contribuie astfel își exprimă dragostea și dăruirea pentru Dumnezeu. De asemenea, consumarea anafurii (părțile sfințite din prescură) este un act de comuniune cu Dumnezeu și cu comunitatea Bisericii.

Ce este artosul

Artosul este pâinea care se foloseşte la slujba litiei săvârşită în ajunul marilor sărbători, seara. În cazul acestei slujbe, pâinile, care de obicei sunt cinci la număr- se binecuvântează de către preot sau episcop, împreună cu grâul, vinul şi untdelemnul şi se dau credincioşilor la sfârşitul slujbei. Cuvântul vine de la „artos”, din greceşte, şi înseamnă pâine, amintind tot de cele cinci pâini cu care Hristos a săturat mulţimile în pustie.

Artosul este un alt element liturgic important în Biserica Ortodoxă, având o semnificație profund religioasă și simbolică. Acesta este o pâine specială care este binecuvântată și utilizată în cadrul unor slujbe specifice din tradiția ortodoxă, cum ar fi la Sărbătoarea Paștelui sau în cadrul slujbelor de pomenire a morților. Artosul este adesea o pâine mare, rotundă, cu o formă și o pregătire ritualică deosebită.

În tradiția ortodoxă, artosul are o legătură strânsă cu Sărbătoarea Paștelui. În noaptea de Înviere, după Sfânta Liturghie pascală, preotul binecuvântează un artos mare, care este adesea frumos decorat și împărțit credincioșilor. Această pâine binecuvântată este un simbol al bucuriei pascale și al comuniunii între credincioși. La fel ca și în cazul prescurii, artosul se consideră o ofrandă adusă lui Dumnezeu, iar prin binecuvântarea sa, devine un mijloc prin care credincioșii se apropie de Hristos.

Descoperă și Calendar Ortodox 2025 – Sărbători religioase și zile de post din fiecare lună

Care este diferența dintre prescura și artos

Diferența dintre prescura și artos în ortodoxism este legată de rolul, semnificația și modul în care sunt folosite în cadrul slujbelor religioase.

Prescura este folosită în mod special în cadrul Sfintei Liturghii, în timpul Proscomidiei. Aici, prescura este împărțită în bucăți mici, iar una dintre acestea, numită Agneț, este consacrată și devine Trupul lui Hristos în cadrul Euharistiei. Restul prescurii este împărțit în timpul Liturghiei, adesea oferindu-se ca anafură.

Artosul sau litie este un tip de pâine sfințită care este folosită mai ales în sărbători mari sau în Sărbătoarea Paștelui. Artosul este sfințit în mod special și este un simbol al Învierii lui Hristos. După binecuvântare, este adesea împărțit credincioșilor ca un simbol al comuniunii și al bucuriei pascale.

Mai este și o altă diferență importantă între prescura și artos. De obicei, artosul, este imprimat cu o pecete cu Sfânta Cruce, cu chipul unui sfânt sau cu o scurtă rugăciune. Pe când prescura este imprimată mereu la fel, cu pistornic care conține inscripția „IC XC NI KA”.

Prescura este folosită de fiecare dată la Sfânta Liturghie, ca parte a ritualului zilnic sau săptămânal al Bisericii Ortodoxe. Artosul, pe de altă parte, este folosit în sărbători mari și în evenimente speciale, cum ar fi Paștele sau Parastasele, și nu este o practică zilnică sau obișnuită în cadrul Liturghiei.

Descoperă și –  Ce este parastasul și când se face? Semnificație și importanță

Cum se face prescura

Prescura este, așadar, o pâine specială utilizată în cadrul slujbelor ortodoxe, iar pregătirea ei este considerată un act sacru. Ingredientele folosite sunt simple, simbolizând puritatea și simplitatea spirituală. Este important ca prescura să fie pregătită cu rugăciune și cu smerenie.

Prescura are mai multe forme. Cea mai frecventă este cea de pâinişoară rotundă, pe care se aplică o pecete cu un instrument special numit pistornic şi care imprimă iniţialele IC XC NI KA dispuse sub formă de pătrat. Aceasta formă rotundă simbolizează pământul sau lumea pentru care s-a jertfit Hristos şi care i se aduce Lui ca ofrandă.

Altă formă a prescurii este cea de cruce cu patru cornuri sau capete, care sugerează cele patru laturi ale lumii pentru care s-a răstignit Hristos sau cele patru braţe ale crucii. Există şi prescuri cu cinci cornuri care ne duc cu gândul la cele cinci pâini înmulţite miraculos de Mântuitorul în pustie. De aici s-a luat obiceiul ca pentru pregătirea Sfintei Împărtăşanii să se folosească cinci prescuri. Există şi prescuri cu trei cornuri, care preînchipuiesc Sf. Treime.

Rețetă de prescură

Ingrediente:

  • 1 kg făină albă de grâu
  • 500 ml apă călduță
  • 25 g drojdie proaspătă sau 7 g drojdie uscată
  • 1 linguriță de sare

Mod de preparare

Într-un bol mic, dizolvă drojdia în câteva linguri de apă călduță. Lasă amestecul să stea timp de 10 minute, până când drojdia devine spumoasă. Într-un bol mare, pune făina cernută și sarea. Amestecă bine pentru a distribui uniform sarea.

Toarnă amestecul de drojdie activată peste făină, adăugând treptat restul de apă călduță. Frământă aluatul până când devine elastic și nelipicios. Este important să frămânți cu răbdare, deoarece acest proces simbolizează rugăciunea și efortul personal.

Acoperă aluatul cu un șervet curat și lasă-l să dospească într-un loc cald, ferit de curent, timp de 1-2 ore sau până își dublează volumul.

După ce aluatul a dospit, frământă-l ușor pentru a elimina aerul și împarte-l în bucăți, dacă dorești să faci mai multe prescuri mici.
Pune aluatul în forma rotundă (sau formele rotunde), presându-l ușor pentru a se uniformiza.

Umezește pistornicuk pentru prescură cu puțină apă, apoi preseaz-o ferm în mijlocul aluatului, astfel încât inscripția să fie clar vizibilă. Lasă prescura ștampilată să mai dospească aproximativ 20-30 de minute.

Preîncălzește cuptorul la 180°C. Introdu forma în cuptor și coace prescura timp de 35-40 de minute sau până când devine ușor aurie. Pentru o coacere uniformă, poți așeza un vas cu apă în cuptor, pentru a menține umiditatea.
După coacere, scoate prescura din formă și las-o să se răcească pe un grătar.

Este recomandat ca pe parcursul întregului proces să spui rugăciuni, cum ar fi „Tatăl nostru”, deoarece prescura este o ofrandă sacrală.

Sursă foto – Shutterstock.com

 
 

Urmărește-ne pe Google News