Iată ce trebuie să știți despre „astenia de toamnă”, mai ales că oricine poate fi afectat:

1. Această afecțiune este recunoscută oficial din 1980.
2. Poate apărea la fiecare schimbare de anotimp (dar, de obicei, toamnă și iarnă).
3. Oricine poate fi afectat.
4. E legată de stresul adaptativ determinat de scăderea duratei zilei și lipsa luminii solare.
5. Sunt persoane predispose/sensibile la aceaste stări de disconfort fizic și psihic asociat cu schimbarea de anotimp.
6. Cei mai mulți pacienți prezintă așa numită „astenie de toamnă”, cu tot cortegiul ei de simptome neplăcute: oboseală, lipsă puterii de concentrare, melancolie, nervozitate, insomnie, palpitații, cefalee, vertij, apatie, lipsă formei fizice.
7. Oboseală extremă. „SfârșealaȚâ” apare după eforturi minime fizice sau mentale și se asociază cu cefalee, sentimentul unei instabilităti generale și lipsa capacitătii de relaxare.
8. Adesea, observăm fenomene de tip ipohondrie, anhedonie (lipsă de plăcere pentru a face orice) asociate depresiei și anxietății.
9. Tulburările de somn sunt frecvente, asociind somnolența de peste zi cu tendința de odihnă prelungită, cu dificultăți în a adormi sau treziri peste noapte.
10. Mai mult, manifestările asteniei nu se limiteză numai la senzații subiective, ci pot apărea scăderi ale tensiunii arteriale, tulburări de echilibru sau tulburări de ritm cardiac.

De reținut, în legătura cu „astenia de toamnă”:

1. Sub această simptomatologie se pot ascunde și alte cauze, de aceea este bine să fiți evaluați corespunzător de către un medic, pentru a nu omite un alt diagnostic.
2. În cazul formelor severe, decompensarea nevrozelor și a depresiilor, duce la numeroase tentative suicidare, ce ating un vârf în această perioadă.
3. Toate acestea sunt cauzate de efortul adaptativ al organismului la variațiile de temperatură, ritm nictemeral (numit și ritm de somn-veghe sau circadian este o succesiune ciclică a proceselor biologice, fiziologice sau comportamentale pe care le experimentăm pe parcursul unei zile), umiditate ce survin pe fondul carențelor de vitamine și oligoelemente având drept consecintă scăderea imunitătii și creșterea susceptibilitătii emoționale.
4. De aceea, pentru a evita debutul sau agravarea acestei grupe de afecțiuni, se recomandă planificarea corespunzătoare a programului, cu respectarea orelor de somn și evitarea suprasolicitării datorate stimulentelor nervoase, substanțelor psihoactive sau situațiilor conflictuale precum și petrecerea a cât mai mult timp în aer liber, multă mișcare, sport sau măcar simple plimbări.
5. La primele semne de boală, mergeți la medicul de familie, nu faceți tratamente „după ureche” și nu neglijați sau ascundeți problemele de sănătate pentru că aceste afecțiuni sunt tratabile, dacă sunt diagnosticate precoce.

Următoarele simptome pot indica o depresie afectivă sezonieră:

1. Obosiți mai ușor și mai des, odată cu schimbarea anotimpului
2. Vă treziți mai puțin odihnit dimineața
3. S-a prelungit perioada de somn
4. Apar dificultăți de concentrare
5. S-a diminuat interesul pentru viața socială
6. A crescut apetitul pentru mâncare
7. A crescut preferința pentru dulciuri
8. Ați crescut în greutate

Aceste precizări și sfaturi au fost făcute de Tudor Ciuhodaru, medic primar în medicina de urgenţă, printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Citește și: IMAGINI ȘOCANTE! Cum arată tăieturile unuia dintre baschetbaliștii înjunghiați la Brăila de interlopul ”Dasaev”

 

Urmărește-ne pe Google News