Cuplul ia loc la o masă. După câteva minute, domnul se apleacă către partenera sa și îi spune: „Duduie, mai ții minte cum ne-am cunoscut?“ În loc să-i răspundă, femeia roșcată îi zâmbește fugar.

Carol a întâlnit-o pe Elena Lupescu de Ziua Îndrăgostiților, 14 februarie, în anul 1925, la Cinematograful Fundațiilor Regale. An de an au sărbătorit împreună această zi, „a împreunării lor“, cum pare-se că îi spuneau. Timp de 28 de ani, adică până în 1953, când Carol a încetat din viață.

Pare-se că un fotograf specializat în lucrări pornografice a prezentat-o principelui atunci, în 1925… Or fi bârfe răutăcioase? Adevărul e că tânărul prinț avea demult o reputație de playboy.

Prima sa relație scandaloasă a fost aceea cu Ioana Lambrino

De dragul ei, Carol a dezertat din armata română, în luna august 1918. Cei doi s-au cununat Odessa, în Crimeea. La doar o zi după ceremonie, cel care urma să moștenească tronul țării și căruia nu îi erau legalmente îngăduite căsătorii neacceptate de Casa Regală, a scris într-o telegramă către rege: „Regelui Ferdinand. Eu am luat în căsătorie pe Zizi Lambrino. Răspundeți dacă eu pot să mă întorc cu ea sau trebuie să continui drumul către Franța. Carol”.

I s-a acceptat întoarcerea în țară, cu condiția anulării căsătoriei, anulare obținută prin tribunal. Din legătura sa cu Ioana, a venit pe lumea Carol-Mircea, tatăl actualului și controversatului „prinț Paul“.

După episodul Lambrino, aventurile prințului s-au ținut lanț, deși moștenitorul tronului se căsătorise, în 1921, cu principesa Elena a Greciei

Nici prostituatele celebre ale Bucureștiului nu erau prăzi de lepădat pentru uriașul apetit sexual al lui Carol

Elena Lupescu

Buickul său decapotabil trecea aproape zilnic pe strada Batiștei, de unde își alegea femeile de-o noapte. Sau de-o oră…

Apoi a venit însă clipa magică a întâlnirii din 14 februarie. A fost un „coup de foudre“, cum spun francezii… De dragul Elenei, Carol, fulgerat de atingerea dragostei vieții sale, a renunțat la datoria și la dreptul său divin, cel al regalității. Și-a abandonat și soția, plecând în Franța cu Elena, în iarna anului 1925. A fost să fie Parisul, orașul îndrăgostiților, dar nu cu Ioana Lambrino, așa cum se gândea el în 1918…

După moartea regelui Ferdinand, în anul 1927, fiul minor al lui Carol cu Elena a Greciei, Mihai, devine rege. Dar, în iunie 1930, Carol revine în țară. Promite că va rupe periculoasa și dezonorantă relație cu „Lupeasca“ și astfel ajunge pe tron. Dar, așa cum spun tot francezii, „a promite este ceva nobil, a te ține de promisiune este ceva burghez“. Carol o readuce pe Elena sa la București și legătura lor devine cvasi-oficială.

L-a schimbat cumva pe Carol acest amor înflăcărat și acum împlinit? Da și nu… Cumințenia nu a pus stăpânire pe rege după ce a cunoscut-o pe Elena. Cei doi au rămas împreună pentru totdeauna, dar fidelitatea nu era un cuvânt pe care cei doi îl apreciau în mod deosebit. Memorialiștii vremii consemnează episoade care par scandaloase char și în epoca noastră, mult mai libertină decât perioada interbelică.

În vara anului 1933, celebrul cuplu pleacă într-o croazieră pe Marea Neagră, la bordul luxosului iaht regal „Luceafărul“. Printre invitați, Max și Livia Auschnitt (domnul Auschnitt era unul dintre cei mai bogați industriași ai țării), Ernest Urdăreanu, prefect al Palatului Regal și domnișoara Malaxa, fiica de 17 ani a altui milionar din acele vremuri. De la Constanța până la Istanbul și înapoi, hormonii au făcut legea pe vas. Carol nu s-a mulțumit cu frumoasa sa amantă (care și-a petrecut parte din timpul liber cu domnul Urdăreanu, domn care era combinat și cu Livia, o adevărată vampă, conform presei), așa încât a vizitat-o de câteva ori pe doamna Auschnitt, dar a rezolvat și inițierea sexuală a tinerei Malaxa, care și-a pierdut virginitatea în ritmul domol al valurilor Mării Negre.

Se iubeau, se înșelau, dar o făceau cu bună-știință și cu bună-acceptare reciprocă

Au avut multe aventuri asumate… Oare și le povesteau în fiecare dimineață, la micul dejun? Gen „Cum a fost azi-noapte, cu aia mică? Bine? La mine nu a fost grozav deloc…“ Nu e deloc exclus.

În septembrie 1940, România este ciuntită, iar imaginea publică a regelui, profund ciuntită. Așa încât Carol renunță la tron și părăsește țara. La Timișoara, cei doi iubiți stau lipiți de podeaua vagonului, în timp ce legionarii trag cu arme automate asupra trenului. Urmează o lungă istorie a exilului: Italia, Elveția, Franța, Spania, Portugalia… În iunie 1941, cuplul ajunge în Cuba și, de acolo, în Mexic. Cei doi încearcă fără succes să primească aprobarea pentru a se stabili în Statele Unite. Apoi pleacă din Mexic în Brazilia. Acolo rămân din toamna lui 1944 până în 1947. Elenei nu îi place deloc la Rio de Janeiro… Societatea de acolo e sub nivelul ei… Dar o amintire plăcută de acolo tot a avut: pe 3 iulie 1947, Carol devine soțul ei.

Franța le refuză viza de ședere, așa că se stabilesc în Portugalia, la Estoril, pe malul Atlanticului, unde își cumpără o vilă, „Villa de Sol“, „Vila Soarelui“… Soarele, care, la apus în ocean, are culoarea părului adoratei Elena… Cea pe care Regina Maria o numise „chipul păcatului încoronat în șuvițe roșii“. Acolo, la Estoril au trăit împreună până în aprilie 1953, chiar în Vinerea Mare, ziua Patimilor, când Carol a trecut la cele veșnice. Se spune că, în clipa morții sale, Elena ar fi șoptit lângă muribund: „Adio, dragostea vieții mele!“. Ea l-a urmat în 1977, dar de-abia în 2003 rămășițele lor pământești au ajuns în două morminte alăturate, la Curtea de Argeș.

Au încălcat toate regulile morale ale vremii lor, legătura lor a fost disprețuită și deseori urâtă pe bună dreptate în țară, dar, dacă iubirea adevărată, aceea care apare o singură dată într-o viață, poate salva doi oameni, atunci Carol și Elena au fost salvați.

 

În februarie, Luna Iubirii, Libertatea îți prezintă o serie de iubiri celebre românești

Urmărește-ne pe Google News