Vestea bună e că în anul 2020, primul an al pandemiei, „cifra totală de afaceri a celor mai importante 70 de edituri din România, în anul 2020, a fost de 84,06 milioane de euro, în scădere cu 7,1% față de anul precedent”. Scăderile nu sunt atât de grave (sursa). Vestea proastă: cifrele ne arată că piața de carte din România e pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Asociația Editorilor din România ne spune că România a înregistrat o scădere de 10%, în linie cu alte piețe din Europa Centrală și de Est. Sperăm că și în 2021 am avut o scădere mică. Încă nu avem suficiente date pentru a ne pronunța.

Cert este că în perioada pandemiei au crescut mult vânzările on-line afectând destul de mult librăriile fizice, dar dezvoltându-le pe cele virtuale. Din păcate librăriile și întreaga industrie de carte nu a primit un sprijin substanțial din partea statului român. Să sperăm că noul guvern va lua în calcul acest sector.

Două lucruri importante am sesizat în acest an în cadrul industriei. Primul: dezvoltarea sectorului audio book. Avem două platforme noi lansate: platforma Echo cu titluri de la edituri importante precum Nemira, Trei, Curtea Veche, Humanitas, Niculescu etc. Și platforma Voxa care are în portofoliu peste 16 edituri. 

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

În acest moment acest sector are la noi sub 1% din vânzările totale de carte, spre deosebire de Franța și Spania unde are o cotă de 3%, în Germania, Italia și Olanda, de 5%, iar în Marea Britanie se ridică la o cotă de 11,5%.

După primul an de pandemie mai observăm o explozie a numărului de cărți de ficțiune și poezie scrise de autori români: multe edituri au o ofertă mult mai mare de carte românească față de anii trecuți. Ceea ce înseamnă că în primul an de pandemie mulți autori au avut timp pentru a scrie.

Cartea anului cred că este: Mihai Iovănel – Istoria literaturii române contemporane 1990-2020, Polirom 2021. O carte ambițioasă, impresionantă, inegală pe alocuri, dar care cred că se va tot rescrie: un imens șantier în lucru. Istoria, trecutul, este cel mai nesigur lucru pe la noi – de aceea e așa iubit și toți vor acolo, un loc în istorie. 

Proză

Radu Aldulescu – Drumu-i lung, căldura mare, Litera 2021

Citesc tot ce scrie Aldulescu. Este un clasic – trebuie citit cu atenție. Un autor cu un apetit deosebit spre social și baza societății. Câteva romane de ale lui ar trebui să intre deja în manualele școlare. E lectură obligatorie.

Dumitru Crudu – Margareta noastră, Cartier 2021.

Dumitru Crudu este unul dintre cel mai valoroși scriitori contemporani ai noştri: nu doar în poezie, ci şi în proză. Are multe talente, dar una dintre cele mai mari calităţi ale sale este capacitatea exemplară de a căuta, de a răscoli în «propriul gunoi». El ştie să caute «în lucrurile neînsemnate», pline de «eroi ratați», «oameni mărunţi» şi «istorii meschine», ca să ne scoată la lumină ceea ce contează cu adevărat. Crudu ştie că ciupercile bune cresc în gunoi şi mai ştie să le distingă: cele prea frumoase te otrăvesc, cele mai puțin atrăgătoare te hrănesc. Asta e o calitate de mare scriitor: în lucrurile mici, mărunte, degradate, să ştii să cauți şi să găseşti ascunsă viaţa în plinătatea ei tragică, veselă, tristă şi uneori fericită. 

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Norman Manea – Umbra exilată, Polirom 2021.

Norman Manea revine la o temă durută: exilul. Exilul este mereu actual căci fiecare are propriul său exil din care nu are unde fugi. Manea știe să ne mai mângâie exilurile interioare.

Alina Nelega – un nor în formă de cămilă, Polirom 2021

Pe Alina Nelega o știam de mulți ani din teatru. Noua descoperire pentru mine este proza ei de o bună calitate și de o sensibilitate aparte. O surpriză foarte plăcută.

Răzvan Petrescu – Cuțitul japonez, Polirom 2021

Cel mai bun scriitor român de proză scurtă „recidivează” ca de fiecare dată cu o carte foarte bună. Obsesiile lui sunt și obsesiile multora dintre noi – dar el știe să le povestească exemplar.

Lavinia Braniște – Mă găsești când vrei, Polirom 2021

Lavinia Braniște e o autoare care e foarte atentă la multe detalii, prinde bine spiritul vremii, frământările actuale în romanele ei. Se citește ușor și repede, e greu să nu te regăsești prins puțin acolo.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Cristian Teodorescu – Tatăl meu la izolare, Polirom 2021

Îl urmăresc cu multă atenție pe scriitorul și jurnalistul Cristian Teodorescu. Îl admir ca om, ca jurnalist, ca scriitor. Tot ce face, face de bună calitate. Scrie cu un anumit tip de sensibilitate și imaginar „sudic” care mie-mi este drag și în care mă regăsesc mult. Acum vine cu această nouă experiență și sensibilitate aparte. Pentru unii „izolarea” a fost foarte fecundă.

Elena Vlădăreanu – August, Nemira 2021.

Pe Elena Vlădăreanu o știm ca poetă: eu o consider printre cele mai bune din generația ei. Am o slăbiciune pentru poezia ei socială. De data asta vine cu un roman compus din proze scurte cumva. O bună literatură de vară, cum îi spune și numele.

Florin Lăzărescu – Noaptea plec, noaptea mă-ntorc, Polirom 2021

Clasicul ieșean care povestește precum respiră revine cu un roman: scurt, social, intens și cu povești de la firul ierbii. Lăzărescu rămâne unul dintre cei mai talentați povestitori pe care-i avem.

Andrei Dósa – Multă forță și un dram de gingășie, Polirom 2021.

Hai să-i spunem așa cum nu mai știu cine l-a botezat: „un Salinger din Transilvania”. Curajos prin temele abordate și cu un amestec de inteligență ascunsă în sensibilitate.. 

Raluca Nagy – Teo de la 16 la 18, Nemira 2021.

Raluca Nagy revine după succesul cărții de debut și o face la fel de bine. O ajută nu doar talentul, ci și pregătirea ei de bază: antropologia. Nu e doar talentată, ci și foarte inteligentă – lucru nu foarte des întâlnit la scriitorii autohtoni.

Tudor Ganea – Cântecul păsării de plajă, Polirom 2021

Tudor Ganea este probabil cel mai talentat scriitor al generației sale. Talentat și harnic. După câteva cărți mai experimentale, Ganea revine la ce știe el mai bine: „realismul dur de Constanța”. O „cazemată” mai bună, mai complexă.

Adrian Schiop – Să ne fie la toți la fel de rău, Polirom 2021

Adi Schiop face un fel de remake la volumul Soldatul care s-a bucurat de mult succes. Același decor, aceleași teme doar schimbă „amantul”. Însă Schiop știe să observe lucruri pe care nimeni nu le vede. Așa că el poate cânta „aceeași piesă” de mai multe ori: de fiecare dată auzi altceva. Și sună extrem de bine.

Bogdan Creţu – Cornul inorogului, Polirom 2021

Bogdan Crețu e un cerebral, e specialist pe istoria literaturii vechi – dacă nu greșesc -, e profesor și critic literar. Ne-a surprins pe toți cu acest roman. Sper să nu ne lase doar pe mâna lui Iovănel: avem nevoie și de critici, dar să scrie și romane căci se pricepe. Un debut târziu, dar bun și anunță că nu se va opri curând.

Nichita Danilov – Omul din eprubetă, Polirom 2021

După ce a scris multă poezie Danilov s-a respecializat pe proză. Dacă primele lui încercări nu m-au convins, ultimele cărți nu doar că m-au convins, ci m-au și prins. O literatură reflexivă de bună calitate.

Sebastian Sifft – Copia carbon, Humanitas 2021. 

Un scriitor foarte talentat și unic în felul său. L-am descoperit printr-o recomandare de la Dan Alexe – și are dreptate: e bun.

Paula Erizanu – Ard padurile, Cartier 2021.

Un debut curajos al unei tinere jurnaliste de origine basarabeană pe care o puteți citi în presa de limbă engleză: istoria complicată a primelor feministe din spațiul estic.

Dinu Guțu – Perestroika Boys, Polirom 2021

Dinu Guțu e la al doilea său roman: de data aceasta ne prezintă anii tumultuoși și plini de violență și degradare din prima perioadă a tranziției postcomuniste din Chișinău.

Cristian Fulaș – Ioșca, Polirom 2021

Cristian Fulaș știe să scrie, știe să construiască, știe literatură. Acum renunță la biografism și vine cu un erou a cărui imagine o vei reține mult timp. Dar și frământările lui: or fi ale eroului, or fi ale autorului? Un roman ambițios, cu teme mari și grele, bine scris.

Mihai Duțescu – Bureți de fag, Trei 2021

Mihai Duțescu în această carte e diferit de cel din romanul precedent. Surprinzător, ne duce în trecutul comunist dar ne plasează într-o istorie și familie din care descoperim enorm de multe lucruri de care nu vrem să știm, dar despre care trebuie să știm.

 Andrei Crăciun – Viața de apoi a poetului, Nemira 2021.

Ziarist și scriitor, scrie mult – niciodată nu știi de unde. Iute, cu umor de ziarist, și mereu în lucru pe multe planuri, de data aceasta vine cu ceva poetic și duios, de nerecunoscut. În România și ziariștii de sport sunt potențiali poeți. Crăciun o demonstrează.

Carte de non-ficțiune

Radu Ioanid – Pogromul de la Iași, Polirom 2021

Radu Ioanid, unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului, vorbește despre o pată tragică și rușinoasă din istoria noastră recentă. 

Armand Goșu – Rusia, o ecuație complicată. Convorbiri cu Lucian Popescu, Polirom 2021.

Cine vrea să înțeleagă ce se întâmplă în Est și în mod special în Rusia este obligat să citească și să îl urmărească pe istoricul Armand Goșu, probabil cel mai bun specialist al nostru pe zona estică.

Stefano Bottoni, Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952–1960, Humanitas 2021, Traducere de Mugur Butuza.

Un subiect foarte puțin cunoscut în România care aduce o lumină nouă asupra istoriei noastre. Cum a fost creată această regiune, în ce scop și cum a funcționat? 

Gabriel Liiceanu – Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba, Humanitas 2021. 

Pe domnul Liiceanu îl citim că ne place, că nu ne place. Este o voce din trecut care se mai aude uneori și azi.

Vladimir Solonari – Imperiul-satelit. Guvernarea românească în Transnistria, 1941-1944, Humanitas 2021. Traducere de Andrei Pogăci

După Purificarea națiunii, publicată la Polirom, profesorul Solonari vine cu această nouă filă de istorie a Holocaustului în România. Vladimir Solonari este istoricul nostru de factură universală care scrie direct în engleză. Un istoric pe care trebuie să-l avem nu doar în bibliotecă, ci și lecturile și conștiința noastră.

Arthur Suciu – Cel care așteaptă, Cartier 2021. 

O carte fragmentară care se citește ușor. Puține minți lucide, calme și blânde precum cea a lui Arthur Suciu avem pe aici. E genul de carte pe care după ce ai citit-o te simți mai inteligent. E cafeaua bună de dimineață a conștiinței.

Cristian Cercel – Filogermanism fără germani. România în căutarea europenității, Polirom 2021. 

Am citit-o din curiozitate și am aflat o mulțime de lucruri importante. Cumva ne explică ce e cu noi – dintr-un unghi diferit și foarte proaspăt.

Adrian Cioroianu – A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-2021. Pentru o istorie dezinhibată a „viitorului luminos”, Polirom 2021.

Un volum mare, dens și foarte necesar. O lucrare colectivă, cu mulți istorici tineri, chiar dacă pe alocuri inegală, va rămâne o carte fundamentală pentru istoria noastră recentă. 

Gabriela-Violeta Iordăchiță – Un fluviu de oțel la Dunăre. Cazul combinatului siderurgic din Galaţi, Editura Universității Al. Ioan Cuza 2021

Este genul de cercetare care ne lipsește mult. Am avea mare nevoie de o istorie a industriei, a agriculturii, a instituțiilor statului etc. Aici avem un exemplu de cercetare a uneia dintre cele mai mari întreprinderi pe care a avut-o România, fie ea și comunistă.

Florin Georgescu – Capitalism și capitaliști fără capital în România, editura ZZ  2021

Florin Georgescu e la a doua carte dedicată capitalismului românesc de după 90. O carte fundamentală mai ales prin datele furnizate. De aici aflăm o mulțime de lucruri despre dezvoltarea capitalismului local și a celui global care a poposit pe meleagurile noastre.

Sorin Alexandrescu, Lumea incertă a cotidianului, Polirom 2021.

Sorin Alexandrescu e de școală veche: așezat, gândește încet, dar bine, pătrunzător și temeinic. De fiecare dată când îl citesc am sentimentul de siguranță: nu mă rătăcesc, are grijă profesorul să lumineze „lumea incertă” din jur.

Cristian Iftode – Viața bună. O introducere în etică, Trei 2021

Avem filosofi în viață și tineri despre a cărui carte Mircea Dumitru zice: „O bună și reușită lecție de morală este nu aceea în care ni se predică doct valorile, ci aceea în care ni se arată cum să practicăm virtuțile, pentru ca viețile noastre să fie împlinite și noi să fim împăcați cu ceilalți și cu noi înșine”.

Secolul XXI. Istorie recentă și futurologie. Coordonator Alex Cistelecan, Cartier 2021

20 de ani pot defini o epocă, pot marca sau prefigura direcția unui întreg secol. Ultimii 20, primii din secolul 21, n-au fost, ce-i drept, săraci în evenimente… N-a fost plictisitor, fără doar și poate, și promite să devină tot mai palpitant. Dar cu ce am rămas – ce putem desprinde din această avalanșă de evenimente? Ce tendințe de termen mediu și lung se decelează în spatele lor, care ar fi narațiunea istorico-filosofică în care le-am putea plasa ca momente? Cum arată așadar secolul 21, în tendințele sale esențiale, în sfera social politică, judecat după prima sa „mini-epocă”? Ne spune coordonatorul volumului colectiv, Alex Cistelecan.

Critica socială și artistică a capitalismului românesc, Coordonatori: Sorin Gog, Miki Braniște, Claudiu Turcuș, Presa Universitară Clujeană 2021.

Un volum colectiv care face „cartografierea istorică a capitalismului românesc”  și încearcă „articularea unor teorii sociale critice” pornind de la diverși actori și mișcări sociale.

Recitindu-l pe Dostoievski. 200 de ani de la naștere. Coordonator Camelia Dinu, Litera 2021.

Un volum colectiv solid care discută cu ocazia jubiliară despre unul dintre cei mai mari scriitori ai lumii de o actualitate îngrijorătoare.

Urmărește-ne pe Google News