În domeniul eseu și nonficțiune apar cărţi tot mai importante. Unele sunt scrise de autori străini despre noi – le-am trecut şi pe ele.
Ceea ce urmează nu e un top, ci o cartografiere a domeniului producției de carte de limbă română (excepție fac câteva cărți despre România scrise de autori străini). În prima parte, am împărțit selecția cu secțiunile nonficțiune și debut.
- Călin Cotoi – Holera și „duhul comunismului”. Inventarea socialului în România, 1831-1914, Editura Idea, Cluj. Una dintre cele mai inteligente cărți despre istoria socială şi despre nașterea societății noastre. O carte care poate deveni clasică.
- Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu, George Țurcănașu – Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României, Editura Polirom. Un volum foarte important propus de un grup de specialiști din Iaşi despre nevoia şi pledoaria pentru o nouă organizare administrativă a României.
- Sorin Radu, Oliver Jens Schmitt (coordonatori) – România interbelică. Modernizare politico-instituţională şi discurs naţional, Editura Polirom. Un volum colectiv apărut zilele aceste care încearcă să ne ofere o altă imagine a mult mitologizatei „epoci interbelice”.
- Armand Goșu – Putin împotriva Occidentului, Editura Polirom. Un nou volum despre situația din Est, scris de unul dintre puținii noștri specialiști pe fostul spațiu URSS.
- Andrei Gorzo şi Mihai Iovănel – Desene mişcătoare. Dialoguri despre critică şi cinema, Editura Polirom. Un critic de film şi unul de literatură discută foarte savuros despre multe lucruri care ar putea să vă intereseze.
- Dan Alexe – De-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor, Editura Humanitas. O carte care a stârnit multă polemică şi ne arată că românii se pricep nu doar la fotbal, ci şi la lingvistică, istoria limbii, mentalități şi altele – Daciada devine Balcaniadă.
- Ciprian Mihali, Dicționar ilustrat de educație socială cu ilustrații de Dan Perjovschi, Editura Humanitas plus volumul Om precar, om suveran: rostul filosofiei în societatea digitală, Editura Trei. Profesorul Ciprian Mihali scoate două cărți din același registru – reflecții despre teme sociale, politice şi culturale duruțe, actuale.
- Gabriel Andreescu – Globalizarea Ipocriziei. Pentru o abordare umanistă a eticii memoriei, Editura Polirom. Un autor care trebuie citit cu atenție: mereu vertical, coerent şi lucid. Nu avem mulţi de acest calibru.
- Marius Chivu – Trei săptămâni în Atlas, Editura Humanitas. Un excelent jurnal de călătorie care ne dezvăluie o lume mai puţin cunoscută. Are şi fotografie.
- Cristian Mungiu – Tania Ionașcu, bunica mea. O istorie basarabeană, Editura Humanitas. O mărturie splendidă despre o tragedie tipică basarabeană. Istoria bunicii povestită de un nepot care a devenit un mare regizor.
- Remus Tanasă – „Apostolul națiunii“. Mazzini și nașterea României moderne, Editura Humanitas. O altă carte importantă despre începuturile României moderne – cum s-a făcut ea?
- Oliver Jens Schmitt, Biserica de stat, sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023, Editura Humanitas. Una dintre cărțile importante ale anului care ne oferă o perspectivă asupra bisericii majoritare făcută de un bun specialist cu un ochi extern.
- Mihai S. Rusu – Locuri ale memoriei: Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial, Editura ULBS. Un studiu excepțional despre cum se construiește memoria deloc nevinovată făcută pe exemple directe.
- Alex Drace-Francis – Istoria mămăligii. Povestea globală a unui preparat național, Editura Humanitas. Ne identificăm cu mămăliga? Atunci nu putem trece peste această carte unică în felul ei şi care ne oferă o „perspectivă globală” a „mămăligii naționale”.
- Liviu Neagoe – Eutopia. Concepte, identități și istorii românești, Editura Cartier. O nouă discuție necesară, pusă altfel, despre identitatea națională şi europenizarea la români.
- Emanuel Copilaș – Integrarea României în sfera de influență sovietică (1944-1947), Editura Corint. Un autor care are curajul să pună altfel problemele şi să interogheze istoria diferit. O carte fundamentală pentru a înțelege acea epocă de cumpănă.
- Ovidiu Raețchi – Excentricii. Diplomația secretă din 1977. Nahum Goldmann, Hassan al II-lea, Nicolae Ceaușescu și pacea din Orientul Mijlociu, Editura Art. Un domeniu tare puțin cunoscut şi cercetat la noi. Cartea ne oferă o perspectivă documentată despre diplomația anilor ‘70, când se pare că aveam un rol important în regiune.
- Eugen Gabor – Social-democrația în România, Ungaria, Spania și Grecia, Editura Eikon. „Este una dintre cele mai importante contribuții la istoria stângii românești, subiect ocolit sau ocultat după 1990 cu atât mai mult cu cât demersul este unul comparativ”.
- Cătălin Botoșineanu – Cultură politică și practici academice. Universitatea din Iași în primul deceniu interbelic, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. O cercetare importantă despre conexiunile politicului cu mediul academic în tulburii ani interbelici.
- Gheorghe Erizanu – Și-am să devin erou, Editura Cartier. Un autor care știe să scrie succint, percutant, critic şi pasional fără a renunța la luciditate.
- Mircea Groza – Zămuri – supe, zupe și năcreli (rețete ardelenești din bătrâni), Editura Gastroart. O carte fundamentală pentru a înțelege cum stăm cu mâncarea la români. Etnograful culinar ne arată că, de fapt, mâncarea noastră esențială sunt zămurile sau borșurile.
- Mihnea Măruţă – Identitatea virtuală. Cum şi de ce ne transformă rețelele de socializare, Editura Humanitas. O teză de doctorat devenită carte care ne aduce în față riscurile la care ne supunem în noua viaţă tehnologică şi societate digitală.
- Carmen Strungaru – Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee, Editura Trei. O altă fascinantă carte de călătorii, dar văzută prin ochii unui om de știință atent la detalii care ne scapă deseori.
- Alin Rus – Jocuri rituale din Moldova. Satul românesc în mrejele globalizării, Editura Humanitas. O istorie a micilor comunități rurale, dincolo de narațiunile patriotarde şi schimbările în care sunt prinse.
- Silviu Dragomir – Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru, Editura Trei. „Un volum ce îmbină teoria și practica jungiană, foarte prietenos scris și accesibil”.
- Raluca Nagy – Despre memoriile femeii și alți dragoni, Editura Nemira. O bună scriitoare de formație antropologă vine să ne spună „cum să-ți retrăiești copilăria după 30 de ani”.
- Iulian Bocai – Eseuri, Tracus Arte. Iulian Bocai este unul dintre cei mai importanți teoreticieni ai zonei literare din „generația de mijloc”: lucid, documentat şi echilibrat. Dar scrie şi romane bune. Aici avem eseurile lui.
- Alex Goldiş – Zoom in/Zoom out, Casa cărţii de ştiinţă. Un critic literar al noii generații „de mijloc” care deja se clasicizează. Acum vine cu o culegere din tot ce a scris. A scris mult şi bine.
- Alin Suciu – Monahul și scribul. Creștinismul egiptean între idealul monahal și cultura scrisă, Editura Spandugino. Sincer, nu credeam că avem astfel de specialiști: „această carte își propune să urmeze aproximativ un mileniu și jumătate de literatură creștină egipteană”.
- Mihai Ciucă – Despre Baptiștii din România – Pionierii (3 volume), Editura Casa Cărții. Un volum unic în istoriografia noastră despre o comunitate mică cu o aventură excepțională în peisajul religios local.
- Gelu Diaconu – Biblioteca lui Gelu, Editura Cartex. Un volum consistent cu 15 interviuri cu scriitori contemporani.
- Doina Lemny – Brâncuși: Surse românești și perspective universale, Editura Art Encounters. „Cele 16 eseuri sunt consacrate operei lui Brâncuși, de la operele realizate în perioada 1907-1914, la celebrul proces contra Statelor Unite (1926-1928), până la construcția ansamblului de la Târgu Jiu (1937-1938).”
În zilele următoare, autorul Vasile Ernu face o selecție a cărților de debut, ficțiune, poezie şi carte pentru copii şi tineret.