Cuprins:
Care materiale de construcții sunt mai bune
Construirea unei case pe pământ presupune o investiție mare și pe termen lung, motiv pentru care, înainte de a te apuca de construit, va trebui să cântărești foarte bine fiecare decizie pe care o vei lua în această direcție pentru a nu regreta mai târziu. Una dintre cele mai importante, dacă nu chiar cea mai importantă, este decizia referitoare la materialele pe care le vei folosi ca să-ți construiești casa mult visată.
Părerile sunt împărțite din acest punct de vedere. Sunt persoane care susțin că o casă din lemn prezintă o serie de beneficii care le depășesc pe cele ale unei construcții din cărămidă sau din BCA. Alții spun că o casă din cărămidă este mai bună și mai trainică. Din această perspectivă, cele mai des întâlnite sunt cărămida și BCA-ul, ambele materiale trecând în timp testul rezistenței. Și dezbaterea ar putea continua.
Indiferent de alegerea făcută, trebuie să știi că materialele de construcții sunt comercializate într-o gamă atât de variată încât poți fi pus în dificultate din pricina faptului că fiecare model prezintă o serie de avantaje și de dezavantaje.
Noi nu vom încerca să te convingem să optezi pentru un material sau altul, ci îți vom prezenta care sunt beneficiile fiecăruia dintre acestea și te vom lăsa pe tine să decizi care dintre ele crezi că se potrivește cel mai bine nevoilor și posibilităților tale și ale familiei tale.
Cum alegi tipul de material pentru casa ta
Alegerea structurii de rezistență a unei case intră în mare măsură în atribuțiile inginerului structurist, însă este important să știi care sunt principalele criterii în funcție de care va trebui să alegi materialul din care îți vei construi casa.
În contextul ultimelor cutremure de pământ care s-au produs în urmă cu aproximativ o săptămână pe teritoriul țării noastre, un prim criteriu îl reprezintă rezistența la seism, iar acesta depinde de zona în care urmează să fie construită clădirea, scrie site-ul Mathaus.ro. Potrivit datelor Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), în țara noastră există zone cu risc seismic scăzut, mediu și ridicat.
Astfel, pentru o casă construită într-o zonă cu risc seismic scăzut, și anume Satu-Mare, granița dintre Maramureș și Suceava, Caraș-Severin, Timiș, Bistrița, Oradea, Deva, Cluj, structura de rezistență poate fi realizată din orice material. În zonele cu risc seismic mediu (Brașov, Tg. Mureș, Sibiu, Suceava și Piatra Neamț) se recomandă o structură din cărămidă deoarece este cea mai rezistentă la cutremur. În sfârșit, în regiunile cu risc seismic ridicat, așa cum este în București, Iași, Ploiești, Focșani, Buzău, Giurgiu, Roman, Pitești și Bacău, este important ca toate clădirile să aibă structuri foarte rezistente la cutremure. Soluția optimă în acest caz este o structură din zidărie portantă, realizată din cărămidă, beton armat, bolțari sau piatră. Fiecare element din structura portantă transportă sarcina către fundație, iar apoi este „transferată” în pământ. Asta înseamnă că forțele gravitaționale și seismice care acționează asupra clădirii sunt preluate de pereții puternici ai acelei construcții.
Un alt criteriu important în alegerea tipului de material pentru ridicarea casei tale îl reprezintă terenul pe care urmează să fie construită. Astfel, trebuie evitate terenuri precum cele cu pericol de surpări sau de alunecări, râpe sau maluri, mai notează sursa citată. Dacă o casă este construită, totuși, pe un astfel de teren, va trebui aleasă o structură foarte rezistentă. Pentru asta va trebui consultat un inginer geotehnician, care îți va oferi, pe de-o parte, toate informațiile de care ai nevoie în legătură cu terenul pe care urmează să-ți construiești, iar pe de altă parte te va ajuta să alegi cea mai potrivită structură.
Case din cărămidă
Cărămida este și în 2023 unul dintre cele mai populare materiale de construcție a unei case în rândul românilor, dar și a europenilor. Cele mai recente statistici spun că, în Europa, în fiecare an sunt construite din cărămidă peste două milioane de case noi, ceea ce înseamnă 60% din totalul locuinţelor noi.
Există două tipuri de cărămidă: plină (folosită în trecut la structurile portante) și celulară (cea cu goluri, care este utilizată în prezent pentru construcțiile cu stâlpi și grinzi de susținere din beton armat). Pentru o casă pe structură din cărămidă vei avea nevoie de beton și de armături, cărămidă plină și mortar, precum și de elemente de compartimentare precum gips carton. Pentru acoperiș va fi nevoie de lemn, astereală și învelitoare (țiglă metalică sau ceramică).
Avantajele caselor din cărămidă:
- sunt mai durabile comparativ cu cele din lemn, putând rezista și până la 150 de ani;
- sunt eficiente din punct de vedere energetic, adică în cele mai multe cazuri, necesită mai puțină energie pentru încălzire și pentru răcire comparativ cu structurile din lemn;
- suportă orice tip de acoperiş, inclusiv din ţiglă, care este considerată un material „greu”;
- permit o gamă foarte variată de finisaje, pereţii din interior şi exterior putând fi zugrăviţi cu var sau cu vopsea lavabilă ori pot fi acoperiţi cu tapet sau cu lambriuri de lemn;
- sunt rezistente la dăunători, insecte şi rozătoare, fără a fi nevoie de tratamente speciale;
- nu au nevoie de multe lucrări curente pentru întreţinerea în timp;
- sunt mai bine izolate fonic, asigurând o mai mare intimitate în interior;
- cărămida este fabricată din materiale biologice (argilă și ardezie) și, deci, nu dăunează mediului, putând fi refolosită pentru amenajarea potecilor sau a bordurilor;
- se pot construi oricât de înalte pentru că la realizarea proiectului casei nu există restricţii de înălţime ca urmare a materialului ales;
- sunt ignifuge deoarece cărămida nu ia foc ușor și nici nu este un material care să ajute la propagarea flăcărilor, în caz de incendiu.
- cărămida este impermeabilă, fiind recomandată pentru construcții în zonele unde plouă frecvent sau se formează furtuni ori uragane.
Dezavantajele caselor din cărămidă
- sunt mai puțin rentabile deoarece necesită materiale grele, o fundație adâncă, iar asta înseamnă costuri în plus și un preț final mai mare;
- timpul necesar construirii este mai mare comparativ cu casele din lemn;
- paleta de culori este limitată, existând doar câteva nuanțe;
- spaţiul interior nu poate fi modificat uşor din cauza structurii de rezistenţă;
- costurile aferente energiei sau combustibililor de încălzire pe perioada de iarnă vor fi ridicate deoarece casele din cărămidă au o izolare termică scăzută.
Case din BCA
BCA-ul (n.n. – beton celular autoclavizat) a fost perfecționat în anii 1920, în Suedia, devenind popular pentru calitățile sale. Este un material prefabricat, ușor, termoizolant, care se manipulează cu ușurință și se montează facil în operă și cu costuri reduse. Totodată, este ignifug și rezistent la mucegai.
Blocurile din BCA se pun în operă cu un mortar special, care trebuie aplicat în strat subțire. Astfel, spre deosebire de procesul de zidire cu cărămidă, sunt reduse pierderile de material liant. În plus, BCA-ul are o versatilitate deosebită, permițând adaptări cu puține eforturi, chiar pe șantier, plăcile putând fi tăiate direct cu fierăstrăul, potrivit WeltImobiliare.ro.
Avantajele caselor din BCA
- pot fi ridicate într-un timp redus chiar la jumătate comparativ cu o clădire din cărămidă, chiar și cu mai puțini muncitori datorită faptului că nu cântăresc foarte mult;
- oferă un confort termic mult mai bun;
- costurile de întreținere sunt mai mici;
- sunt rezistente la foc și la umezeală, BCA-ul fiind un material prietenos cu mediul înconjurător;
- au o durabilitate mare pe termen lung;
- nu pot fi distruse de insecte sau de rozătoare;
- BCA-ul este recomandat pentru pereții exteriori ai blocurilor, dar și pentru delimitarea spațiilor interioare;
- BCA-ul nu putrezește și este rezistent împotriva mucegaiului;
- din punct de vedere al design-ului, BCA-ul poate fi ușor acoperit cu glet și cu orice culoare.
Dezavantajele caselor din BCA
- asemenea caselor construite din cărămidă, și cele din BCA au o durată relativ mare de execuție;
- zidăria nu este una portantă;
- structura de la interior rămâne de cele mai multe ori vizibilă;
- necesită o soluție suplimentară pentru izolarea termică deoarece BCA-ul nu are o capacitate ridicată la izolare;
- prețul unitar final este mai mare decât la alte tipuri de construcții comparabile dimensional, cum sunt clădirile cu structură din lemn.
Case din lemn
Lemnul este din cele mai vechi timpuri unul dintre cele mai răspândite materiale de construcții de locuințe pentru oameni. Este foarte rezistent, ușor de folosit și un foarte bun izolator. Datorită progresului tehnologic și al noilor tehnici de construcție, în prezent se pot construi clădiri din lemn foarte eficiente, rezistente la foc, dar și foarte frumoase.
În cazul în care dorești să construiești o casă pe structură din lemn vei avea nevoie de elemente precum stâlpi din lemn, grinzi, popi, scânduri, placaj OSB și cherestea. Pentru fundație îți vor trebui beton și armătură.
Avantajele caselor din lemn
- se construiesc mai repede comparativ cu cele din cărămidă, iar în unele cazuri pot fi construite într-o unitate de producție și apoi transferată la locul construcției;
- aceste case implică niște costuri cu 30-40% mai mici decât cele construite din cărămidă;
- sunt foarte bine izolate termic, ceea ce face ca verile să fie răcoroase, iernile călduroase, iar costurile pentru încălzire să fie mici;
- nu necesită o fundație complexă, iar pentru armare se poate folosi procentul minim de armătură;
- fundația clasică a unei case poate fi înlocuită în acest caz cu piloni din beton;
- sunt flexibile, iar acest lucru este foarte important în ceea ce privește rezistența casei în caz de cutremur;
- spre deosebire de pereții din cărămidă sau din beton, cei din lemn nu trebuie să fie foarte groși, un zid de 20 cm fiind suficient de rezistent daca îi este administrat un tratament adecvat;
- sunt mult mai arătoase decât cele din zidărie și nu au nevoie de finisaje și alte elemente decorative care sunt destul de costisitoare.
Dezavantajele caselor din lemn
- durata de viață a unei case din lemn este cu 20-30% mai scurtă decât în cazul unei case din cărămidă;
- pot atrage furnicile, care iubesc lemnul;
- nu asigură o izolare fonică perfectă și sunt mai puțin rezistente la umiditate;
- focul este cel mai mare inamic al caselor din lemn, motiv pentru care trebuie aplicat un tratament cu soluții ignifuge;
- întreţinerea în timp este migăloasă şi implică niște costuri suplimentare;
- la un interval de 5-6 ani trebuie făcute verificări şi efectuate reparaţii, inclusiv aplicate tratamente împotriva dăunătorilor. De asemenea, dacă au lambriuri sau bârne la exterior, acestea trebuie lăcuite;
- nu pot fi mai înalte de două niveluri deoarece ar deveni instabile;
- cum lemnul își poate modifica forma sub influența unor factori externi, abilitatea naturală a acestuia de a absorbi apa îl poate face să se contracte sau să se umfle dacă nu este tratat corespunzător;
- arhitecții sau inginerii specializați pe construcții din lemn sunt foarte puțini și, deci, sunt greu de găsit.
Vezi şi ce sunt panourile fotovoltaice!