Originea castraveților

Castraveții murați conțin o mulțime de vitamine și minerale în saramura lor acrișoară.

Castraveții sunt originari din India, unde au fost consumați încă dinainte de istoria scrisă. Oamenii au început să îi pună la murat în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, ca o modalitate de a-i conserva și de a le prelungi durata de depozitare pentru transport.

Astăzi, poți mura singur castraveții. Magazinele alimentare vând o mulțime de soiuri, inclusiv castraveți întregi cu mărar, felii de castraveți dulci la borcan și cornișon, acei castraveți micuți.

Nutriție

La fel ca majoritatea legumelor, murăturile sunt aproape numai apă și au foarte puține grăsimi sau proteine. De asemenea, au o concentrație mare de vitamine, deoarece saramura sărată extrage apa din murături.

Valorile lor nutriționale variază în funcție de tip. De exemplu, un castravete murat mediu are aproximativ:

20% din cantitatea zilnică recomandată de vitamina K, care ajută la coagularea sângelui și menține oasele puternice

6% din calciul de care adulții au nevoie pentru oase și dinți puternici și nervi sănătoși

6% din necesarul zilnic de potasiu, care ajută nervii să funcționeze bine

3%-4% din necesarul zilnic de vitamina C, un antioxidant care protejează celulele de deteriorare

1% din valoarea zilnică de vitamina A, importantă pentru vedere, sistemul imunitar și o sarcină sănătoasă

Beneficii pentru sănătate

Ajută la digestie

Murăturile, mai ales cele fermentate, sunt pline de bacterii bune numite probiotice, care sunt importante pentru sănătatea intestinelor.

Luptă împotriva bolilor

Castraveții au un conținut ridicat de un antioxidant numit beta-caroten, pe care corpul tău îl transformă în vitamina A. Carotenul este un compus puternic care s-a demonstrat că ajută la scăderea șanselor de a muri de boli de inimă, accident vascular cerebral, cancer, boli respiratorii și alte afecțiuni.

Poate ușura crampele musculare

Unii atleți consumă sucul de murături după efort pentru a înlocui rapid electroliții pierduți. Un studiu a constatat că sucul de murături poate funcționa puțin mai bine decât apa pentru a ușura crampele musculare. Cu toate acestea, dovezile sunt slabe.

Ajută la menținerea nivelul de zahăr din sânge

Sucul de murături, în special oțetul din el, poate ajuta la menținerea nivelului de zahăr din sânge. Acest lucru poate fi benefic pentru persoanele care prezintă risc de diabet.

Castraveți murați în saramură sau în oţet?

Castraveți murați în saramură sau în oţet?

Procesul de murare se poate face, fie prin prezenţa acidului acetic (oţet), adăugat în soluţii, fie prin acidul lactic, obţinut prin fermentaţie naturală în saramură. Fermentaţia în oţet este mai rapidă, cea în saramură este mai lungă.

Metoda de a mura în saramură este folosită de mii de ani. Varza a fost una din primele legume murate. În saramură se pot conserva aproape toate legumele: varza (albă sau roşie), gogonelele, gogoșari în oțet, ardeii, morcovii, ţelina, conopida, ardeii iuţi, castraveţii.

De asemenea, se pot conserva în saramură şi fructe, precum: mere, pere, gutui, pepene roşu. În oţet se pot conserva gogoşarii, castraveţii, ardeii capia.

Bine de știut: castraveții puși la murat devin mai gustoși și rezistă mai mult daca se adaugă câteva boabe de muștar în saramură.

Când se pun castraveții murați pentru iarnă

Murăturile făcute în casă sunt cel mai bun aliment de consumat în sezonul rece și nu numai. Beneficiile murăturilor pentru sănătatea organismului sunt multiple. Când legumele și fructele sunt fermentate, bacteriile sănătoase descompun zaharurile naturale. Acest proces este cel care conferă murăturilor fermentate gustul lor acru. Murăturile stau în apă sărată și fermentează timp de multe zile.

Fermentarea este motivul pentru care unele persoane care au intoleranță la lactoză pot mânca iaurt. Bacteriile bune din iaurt descompun zaharul numit lactoză. Aceste bacterii, cunoscute și sub numele de probiotice, păstrează alimentele și au multe beneficii pentru sănătatea organismului.

În ceea ce privește murăturile de iarnă, lucrurile stau un pic diferit. Procesul de fermentare este sporit de temperaturile ridicate, așadar, dacă vrem murături pentru iarnă, care să țină bine mai multe luni, este bine să le punem atunci când vremea începe deja să se răcească – din septembrie și până la finalul lui octombrie.

De ce să nu consumi prea multe murături

Un mare dezavantaj al murăturilor este că sunt pline de sare. Doar o singură murătură mare are mai mult de 2/3 din cantitatea ideală de sodiu pe care un adult ar trebui să o aibă pentru întreaga zi. 

Prea multă sare în alimentație poate crește tensiunea arterială, ceea ce, la rândul său, vă crește șansele de atac de cord, accident vascular cerebral, diabet și boli de rinichi. 

De asemenea, sodiul poate elimina calciul din oase. Acest lucru poate slăbi oasele și crește riscul de a avea un os rupt.

Castraveti murați pentru iarnă – rețete

Castraveti murați pentru iarnă –

Castraveți murați în oțet

  • 5 kg castraveti proaspeti
  • 1 l oțet
  • 4 linguri sare de murături
  • 6 linguri zahăr
  • Frunze de dafin
  • 1 legătură frunze de țelină
  • 3 morcovi
  • 3 cepe
  • Ardei iute
  • Semințe muștar
  • Boabe de piper
  • 2 rădăcini hrean
  • Bețe de mărar uscat
  • 1 căpățână usturoi

Alege cei mai proaspeți castraveți, apoi spală-i cu apă rece și taie-le capetele. Poți să îi tai în sferturi, în jumătate pe lungime sau să îi lași întregi. 

Taie ceapa rondele și zdrobește usturoiul, curță hreanul și taie-l fâșii subțiri. Taie morcovul în bețișoare. 

Pune la fiert oțetul, apa, sarea, zahărul și frunzele de dafin. Când totul clocotește, pune castraveții până își schimbă culoarea. Pune și țelina, apoi așează în borcane ceapa, usturoiul, morcovul, țelina și apoi pune câți castraveți încap. Poți pune și ardei iute înăuntru, dacă îi preferi picanți.

Adaugă boabele de piper și ce condimente mai dorești. Așează borcanele în chiuvetă și toarnă oțetul clocotit. Se pun capacele rapid și se pun borcanele cu gura în jos. Se acoperă cu o pătură și se lasă 2-3 zile.

Trebuie să stea măcar o săptămână înainte de a putea fi consumat conținutul.

Castraveți în saramură

  • 4 kg castraveți
  • 2,5 l apă
  • 2 linguri sare pentru murături
  • Crenguțe de mărar
  • 3 căței usturoi
  • 2 rădăcini hrean
  • 3 tulpini de țelină
  • Boabe de piper
  • Ardei iute opțional

Castraveții trebuie să fie proaspeți. Spală-i bine și taie-le capetele, apoi pune-i într-o oală. Pune pe foc apa cu sare. Folosește câte o lingură de sare la fiecare litru de apă

Lasă să dea în clocot, apoi pune saramura peste castraveți. Acoperă cu un capac și lasă așa pentru o zi. 

A doua zi, se așează castraveții în borcane. Se clocotește iar saramura și se toarnă peste castraveți. Se lasă 2-3 zile așa, apoi se scurge saramura și se lasă la clocotit încă o dată, pentru 5 minute. 

Acum, poți pune în borcane țelină, hrean, ardei iute, boabe de piper, crenguțe de mărar și usturoi. Se adaugă saramura clocotită și se închid capacele. După o săptămână, castraveții vor fi murați și crocanți. 

Castraveți murați bulgărești

Ingrediente

  • 0.6 kg castraveţi proaspeţi şi mici
  • 100 ml oţet
  • 2 lingurite zahăr
  • 1 ceapă mică tăiată rondele
  • boabe de piper
  • foi de dafin
  • 1 ardei iute roşu
  • 3-4 căţei de usturoi
  • boabe de muştar

Mod de preparare

Castraveții se spală bine, în puțină apă cu sare.
Borcanele în care vrem să punem castraveții trebuie să fie sterilizate înainte, asigurându-ne astfel că nu au resturi de impurități ce ne-ar putea compromite rețeta. Apoi se aranjează cât mai bine şi mai frumos în borcan, împreună cu ardeiul tocat rondele, ceapa şi restul ingredientelor.
Se toarnă deasupra oţetul şi se completează cu apă, până la umplerea borcanului.
După ce se închide ermetic, se răstoarnă borcanul de câteva ori, să se amestece bine condimentele cu apa şi oţetul.
Dacă nivelul lichidului din borcan a scăzut, se desface borcanul şi se mai completează cu oţet îndoit cu apă.
Se fierb borcanele de castraveți bulgărești la bain marie timp de aproximativ 10 minute minute.
Se scoate de la fiert în prosoape groase şi se lasă într-o încăpere uscată să se răcească în voie.
După răcire, borcanele cu castraveți în oțet se pot pune în cămară.

Castraveți murați și roșii în saramură

Ingrediente

  • frunze de vişin şi de viţă de vie
  • câteva flori cu cozi de mărar
  • 5 bucati hrean
  • 2 căpăţâni de usturoi
  • 10 ardei iuţi
  • 10 kg castraveţi şi gogonele verzi sau pârguite
  • 5 litri saramură

Mod de preparare

Pentru a obţine o saramură perfectă, se pun 50 g sare mare de bucătărie la 1 l apă. Aceasta se prepară cu o zi înainte de a pune murăturile şi se poate verifica dacă este suficient de concentrată cuajutorulunui ou. Dacă oul pluteşte deasupra, este bună.

Castraveţii, gogonelele, usturoiul şi ardeii se spală bine, cu multă apă rece, apoi se ţin în saramură până a doua zi. Se scot legumele din saramură, se spală bine din nou, cu apă rece şi se aşază în borcane sau în butoiaşe. La fundul recipientelor se pun frunze de vişin, de viţă, crenguţe de mărar, hrean, 2-3 ardei, câţiva căţei de usturoi, apoi se pun straturi de castraveţi şi gogonele şi se repetă procedeul până la umplere.

Saramura se încălzeşte şi se toarnă fierbinte peste legume, apoi se lasă recipientele la răcit. La sfârşit se leagă sau se închid cu capace ermetice. Primele 3 zile după ce au fost puse, murăturile pot sta la temperatura camerei, apoi se vor muta în încăperi răcoroase, uscate şi fără mirosuri pregnante.

Sursă – retete.unica.ro

Sursa foto: 123rf.com

Citeşte şi: Când se pun murăturile – sfaturi și trucuri pentru murături gustoase

 
 

Urmărește-ne pe Google News