1 comentariuCuprins:
Despre guma de mestecat – când a apărut
Guma de mestecat a evoluat de-a lungul timpului de la un amestec simplu de rășini naturale la produsul ultrarafinat și variat pe care îl cunoaștem astăzi.
Tradiția culturală a gumei de mestecat pare să se fi dezvoltat de mii de ani, întrucât urme ale acestui obicei au apărut separat în multe civilizații timpurii. Primii mestecători nu și-au dorit neapărat să obțină beneficii nutriționale din substanțele lor masticabile, dar uneori au căutat stimuli gustativi și capacități de curățare a dinților sau de împrospătare a respirației.
Guma de mestecat, în multe forme diferite, a existat încă din perioada neolitică. Gumă de mestecat veche de 5.000 de ani, făcută din gudron de coajă de mesteacăn, cu amprente de dinți, a fost găsită în Kierikki, în Finlanda.
Mayașii și aztecii au fost primii care au exploatat proprietățile pozitive ale gumei, au folosit chicle, o gumă naturală de copac, ca bază pentru fabricarea unei substanțe asemănătoare gumei și pentru a lipi obiectele.
Anumite forme de gumă de mestecat au existat și în Grecia Antică. Grecii antici mestecau gumă de mastic, făcută din rășina arborelui de mastic. Guma de mastic, precum gudronul din scoarța de mesteacăn, are proprietăți antiseptice și se crede că a fost folosită pentru a menține sănătatea orală.
Multe alte culturi au mestecat substanțe asemănătoare gumei, obținute din plante, ierburi și rășini.
Originea gumei de mestecat moderne
Guma de mestecat modernă a început să ia amploare în secolul al XIX-lea. Thomas Adams a încercat să creeze un substitut ieftin pentru cauciuc. Deși acest experiment a eșuat, Adams a descoperit că substanța pe care o folosea – chicle – era perfectă pentru fabricarea gumei de mestecat.
Chicle este o substanță naturală extrasă din copacul de sapodilla din America Centrală. Thomas Adams a început să vândă guma de mestecat în 1871, sub forma de pastile dure, iar apoi a dezvoltat varianta mai moale, care a devenit populară foarte rapid.
În timp, guma de mestecat a evoluat nu doar ca produs pentru împrospătarea respirației sau pentru curățarea dinților, ci și ca o modalitate de a satisface diverse nevoi, cum ar fi calmarea nervilor sau satisfacerea poftei de mâncare.
Din ce se face guma de mestecat azi
Compoziția bazei de gumă este considerată secretă și este cunoscute de anumite persoane din cadrul fiecărei companii producătoare de gumă. Informațiile despre celelalte componente ale gumei de mestecat sunt însă mai accesibile publicului.
În locul chiclei naturale, care era folosită în trecut, majoritatea gumei de mestecat moderne utilizează o bază de gumă de rășină. Această gumă este de obicei o combinație de gumă sintetică și naturală, care conferă gumei acea textură elastică și plăcută.
Pentru a face guma de mestecat să aibă un gust dulce, se folosesc diferiți îndulcitori, cum ar fi zahărul, siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză sau îndulcitorii artificiali cum ar fi aspartamul sau xilitolul.
Aromele sunt adăugate pentru a oferi gumei de mestecat gustul dorit. Acestea pot fi naturale sau artificiale și pot varia de la fructe la mentol și multe altele.
Uneori, se adaugă coloranți pentru a conferi gumei de mestecat culori vibrante sau pentru a indica aromele specifice.
Pot fi adăugați și alți aditivi pentru a îmbunătăți textura, pentru a prelungi durata de viață a produsului sau pentru a oferi alte beneficii.
Cât de sănătoasă este guma de mestecat
Ingredientele din guma de mestecat sunt considerate sigure de consumat de oameni, iar actul de a mesteca poate avea chiar beneficii pentru sănătatea mentală și fizică. Cu toate acestea, unii oameni au dureri de maxilar sau dureri de cap la mestecat.
În plus, unele tipuri de gumă de mestecat conțin cantități mici de ingrediente controversate. Chiar și în aceste cazuri, cantitățile sunt în general mult mai mici decât cantitățile considerate a fi dăunătoare.
Ce beneficii poate avea guma de mestecat
Guma de mestecat poate reduce stresul și stimula memoria
Studiile au descoperit că guma de mestecat utilizată în timpul îndeplinirii sarcinilor poate îmbunătăți diferite aspecte ale funcției creierului, inclusiv vigilența, memoria, înțelegerea și luarea deciziilor.
Un studiu controlat randomizat a constatat că studenții care au mestecat gumă pe o perioadă de 7 sau 19 zile au avut scoruri reduse pentru depresie, anxietate și stres în comparație cu cei care nu au făcut-o. Cei care au mestecat gumă au obținut, de asemenea, un succes academic mai mare.
Interesant este că unele studii au descoperit că guma de mestecat în timpul sarcinilor poate fi mai degrabă o distragere a atenției la început, dar ar putea ajuta să te concentrezi pentru perioade mai lungi.
Experții nu înțeleg pe deplin cum guma de mestecat îmbunătățește memoria. O teorie este că această îmbunătățire se datorează creșterii fluxului de sânge către creier cauzată de guma de mestecat.
Totuși, dacă îți dorești să te calmezi, fără a mesteca gumă, descoperă tehnici de respirație care te calmează.
Guma de mestecat te-ar putea ajuta să slăbești
Guma de mestecat ar putea fi un instrument util pentru cei care încearcă să slăbească.
Acest lucru se datorează faptului că este atât dulce, cât și săracă în calorii, oferind un gust dulce fără a vă afecta negativ dieta.
Unele cercetări sugerează, de asemenea, că guma de mestecat îți poate reduce apetitul, ceea ce te-ar putea împiedica să mănânci în exces.
Un mic studiu a constatat că guma de mestecat între mese a scăzut senzația de foame și a redus consumul de gustări bogate în carbohidrați după-amiaza
Cu toate acestea, rezultatele generale sunt mixte. Unele studii au raportat că guma de mestecat nu afectează apetitul sau aportul de energie pe parcursul unei zile.
Guma de mestecat ar putea ajuta la protejarea dinților și la reducerea respirației urât mirositoare
Mestecatul gumei fără zahăr ar putea ajuta la protejarea dinților de carii. Este mai bună pentru dinții decât guma obișnuită, îndulcită cu zahăr. Acest lucru are ca motiv faptul că zahărul hrănește bacteriile „rele” din gură, care pot deteriora dinții.
Cu toate acestea, unele gume fără zahăr sunt mai bune decât altele când vine vorba de sănătatea dentară.
Studiile au descoperit că gumele de mestecat îndulcite cu xilitol, alcool zaharat, sunt mai eficiente decât alte gume fără zahăr în prevenirea cariilor dentare.
Acest lucru se datorează faptului că xilitolul previne creșterea bacteriilor care cauzează cariile dentare și respirația urât mirositoare.
În plus, guma de mestecat după masă crește fluxul de salivă. Acest lucru ajută la spălarea zaharurilor dăunătoare și a resturilor alimentare.
Ce riscuri prezintă guma de mestecat
Guma de mestecat îndulcită cu zahăr este foarte dăunătoare pentru dinți. Acest lucru are ca motiv faptul că zahărul este digerat de bacteriile rele din gură, provocând o creștere a cantității de placă de pe dinți și carii dentare.
Consumul de prea mult zahăr este, de asemenea, asociat cu o serie de afecțiuni de sănătate, cum ar fi obezitatea, rezistența la insulină și diabetul.
În plus, mestecatul constant ar putea duce la o problemă a maxilarului numită tulburare temporomandibulară (TMD), care provoacă durere atunci când mesteci.
Deși această afecțiune este rară, unele studii au găsit o legătură între mestecatul excesiv și TMD.
Guma de mestecat a fost asociată cu durerile de cap. O analiză sugerează că guma de mestecat în mod regulat poate declanșa dureri de cap la persoanele predispuse la episoade de migrenă și dureri de cap de tip tensiune.
În plus, guma de mestecat poate conține și anumite substanțe potențial dăunătoare:
Hidroxitoluen butilat (BHT)
BHT este un antioxidant care este adăugat la multe alimente procesate în calitate de conservant și se găsește și în guma de mestecat. Împiedică alimentele să se deterioreze, oprind râncezirea grăsimilor.
Utilizarea sa este controversată, deoarece unele studii pe animale sugerează că dozele mari pot provoca cancer. Cu toate acestea, rezultatele sunt mixte.
În general, există foarte puține studii pe oameni, așa că efectele BHT asupra oamenilor sunt relativ necunoscute.
Dioxid de titan
Dioxidul de titan este un aditiv alimentar comun folosit pentru albirea produselor și pentru a le oferi o textură netedă.
Unele studii mai vechi pe animale au asociat doze foarte mari de dioxid de titan cu afectarea sistemului nervos și a organelor la șobolani.
Inflamația, stresul oxidativ și cancerul au fost, de asemenea, observate în studiile care au tratat șobolani cu dioxid de titan.
Cercetările încă nu au determinat cantitatea de dioxid de titan care ar putea fi dăunătoare pentru oameni.
În prezent, cantitatea și tipul de dioxid de titan la care oamenii sunt expuși în alimente sunt în general considerate sigure. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina limita de consum sigură.
Aspartam
Aspartamul este un îndulcitor artificial care se găsește frecvent în alimentele fără zahăr, respectiv în guma fără zahăr.
Este foarte controversat și s-a susținut că provoacă o serie de afecțiuni, de la dureri de cap, la obezitate și cancer.
Studiile pe animale au sugerat că aspartamul este un cancerigen chimic la rozătoare și că expunerea prenatală la aspartam crește riscul de cancer la descendenții rozătoarelor.
Cu toate acestea, posibila legătură dintre aspartam și obezitate trebuie studiată în continuare (13 Sursa de încredere, 14 Sursa de încredere).
Potrivit FDA însă, consumul de cantități de aspartam care se încadrează în recomandările zilnice nu este considerat a fi dăunător.
Aditivi de culoare
Coloranții alimentari sintetici precum Red Dye 40, Yellow 5, Yellow 6 și Blue 1 au fost legați de probleme de sănătate. Cu toate acestea, FDA a aprobat acești coloranți, afirmând că, în timp ce majoritatea copiilor consumă acești aditivi fără efecte adverse, unii pot manifesta sensibilitate la aceștia.
Guma de mestecat conține adesea dioxid de titan, care adaugă un finisaj strălucitor culorilor adăugate.
Dioxidul de titan, Red 3 și Green 3 sunt interzise în Uniunea Europeană, dar nu și în SUA. Roșu 40 Galben 5 și Galben 6 trebuie să conțină un avertisment în UE care să precizeze că pot avea efecte adverse asupra activității și atenției copiilor, arată site-ul healthline.com.
Sursă foto – Shutterstock.com