Cazanele Dunării – cum ajungi și ce obiective turistice poți vizita în zonă

Cazanele sunt un sector din defileul Dunării, la trecerea prin Munții Carpați. Peisajele din această zonă sunt de-a dreptul fermecătoare, iar felul cum Dunărea curge printre pereții munților stâncoși îți taie respirația.

Despre Cazanele Dunării

Cazanele Dunării poartă această denumire din cauza vârtejelor care se formează la suprafața apei din cauza debitului mare pe care Dunărea îl are în aceste porțiuni stâncoase și înguste. Aici apa pare învolburată și uneori dă impresia că ar fierbe.

Cazanele Dunării au o lungime aproximativ 9 km. În unele locuri, fluviul se îngustează până la 230 m, îngreunând navigația. În acest permietru, Dunărea este mărginită de pereți verticali, stâncoși. În sectorul Cazanelor, viteza de scurgere a apei depășește 5 m pe secundă, iar adâncimea poate atinge 75 de metri.

Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km, încadrându-se între masivele Ciucarul Mare, pe teritoriul României, și Veliki Strbac, în Serbia. La baza peretelui de calcar ce flanchează această porțiune a Cazanelor Mari există două cavități: peșterile Gura Ponicovei și Veterani.

Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km, fiind poziționate între masivele Ciucarul Mic, în România și Mali Strbac, în Serbia.

Recomandări

Peripețiile turiștilor români care vor să ajungă în Mexic și sunt considerați, din start, „infractori”. Vacanțe de mii de euro ratate din cauza unor suspiciuni

Cazanele Dunării și masivele Ciucarul Mare, respectiv Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

Aproape de golful Mraconia, se poate observa, săpat în stâncă, chipul lui Decebal, statuia lui Decebal având dimensiunile 55 m – înălțime și 25 m – lățime.

Parcul Natural Porțile de Fier

Parcul natural Porțile de Fier se află în sud-vestul României, limita sudică a acestuia fiind malul românesc al Dunării. La est se învecinează cu localitatea Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, la vest cu localitatea Socol -Caraș-Severin.

Parcul natural Porțile de Fier se întinde pe o suprafață de aproximativ 115.666 de hectare, fiind unul dintre cele mai mari parcuri naturale din România. Principala formă de relief sunt munții, în componența sa intrând prelungirile sudice ale Munților Banatului, Munții Mehedinți și o parte din Podișul Mehedinți.

Partea cea mai spectaculoasă este sectorul Cazanelor Dunării, care s-a impus în ultimii ani ca una dintre cele mai populare destinații turistice din țară.

Recomandări

Tarifele lui Trump pentru industria auto vor încetini economia României – ANALIZĂ

Barajul hidroelectric Porțile de Fier se află apropierea orașului românesc Orșova. Prin construcția barajului, valea Dunării mai jos de Belgrad a fost transformată în lac de acumulare, iar nivelul apei în amonte de baraj a crescut cu 35 m. Vechea Orșova, insula Ada Kaleh și cel puțin alte cinci sate, cu o populație totala de 17 000 de oameni, au fost evacuate la momentul respectiv.

• Descoperă ce parcuri naturale și parcuri naționale sunt în România

Cum ajungi la Cazanele Dunării

Cazanele Dunării se află în județul Mehedinți, în apropierea localității Dubova.

Vei putea descoperi frumuseţea grandioasă a acestui loc pe teritoriul localităţilor Eşelniţa şi Dubova. Există un singur drum care te va duce în acest loc de poveste, DN57, care face legătura între municipiul Orşova şi localitatea Moldova Nouă.

Obiective turistice în zonă

Cei care ajung la Cazanele Dunării, pot opta pentru plimbări cu barca pe Dunăre, pentru a admira cât mai mult din frumusețile locului. În plus, în zonă există mai multe obiective turistice.

Recomandări

După ce Libertatea a semnalat, avocații de la JGV&Asociații recunosc că au umflat „din eroare” factura unei foste cliente

Chipul lui Decebal

Chipul lui Decebal a fost construit în zona Cazanelor Mici, pe malul stâng al Dunării, în golful Mraconia. Locația este foarte frumoasă deoarece se poate admira fluvial șerpuind printre stâncile împădurite, aici regăsindu-se și cea mai mare adâncime a apei, 120 metri. Chipul lui Decebal este doar una dintre atracțiile turistice de pe Clisura Dunării, dar a devenit rapid cea mai importantă și cea mai accesată, atât de turiștii din România, cât și de cei străini.

Vezi si alte locuri de vizitat in Mehedinti – obiective turistice!

Tabula Traiana

Un alt obiectiv turistic important al zonei Cazanele Dunării, o placă de marmură care datează din perioada primului război dacic.

Peștera sau Grota Veterani

Un tur complet al zonei, cu barca, include Tabula Traiana, dar şi alte două atracţii turistice. Respectiv Grota Veterani, de unde armatele austro-ungare trăgeau cu tunurile în corăbile turceşti.

La peştera Veterani nu poţi ajunge decât pe apă. Cunoscută şi sub numele de „Peştera lui Veterani“, „Peştera din Pînza Curii“ sau „Peştera Piscabara”, grota, situată la o înălţime de circa 70 de metri deasupra apei, cu o lungime totală de 173 de metri şi o lăţime de 40 de metri, are o istorie încărcată de evenimente, ale căror începuturi se pierd în negura mileniilor.

Peștera Ponicova

Dar și Peştera Ponicova, care oferă galerii spectaculoase, populate de lilieci şi căi de acces pe Dunăre sau pe uscat, cu grad de dificultate medie.

Muzeul Porțile de Fier

Muzeul Porțile de Fier este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Cazanele Dunării Porțile de Fier, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.

În plus, zona oferă şi numeroase trasee prin Munţii Banatului, cel mai spectaculos dintre toate fiind cel care te va duce în vârful Masivului Ciucaru Mare şi de unde vei putea admira de la înălţime cea mai îngustă porţiune a Dunării.

Legende și povești despre Cazanele Dunării

Cazanele Dunării și Peştera Veterani sunt un izvor nesecat de istorii şi legende. Pe zidurile Grotei Veterani stă scris cu litere roşii, cuvântul „KAROL – 1992”. Când apele Dunării sunt scăzute, la intrarea în cazanele Mici, se pot vedea resturile unui autoturism. Este autoturismul lui Karol, un român ce era stabilit de peste 20 de ani în Australia. În 1992 a săpat în peşteră pentru a descoperi comori, iar în 1994, când a revenit la Cazanele Dunării pentru acelaşi lucru, din cauze rămase încă necunoscute, autoturismul acestuia a plonjat în apele fluviului, Karol pierzându-şi viaţa pe loc. Chiar la intrare, în partea dreaptă, se vede urma căutătorilor de comori.

Legendele locului spun că prin spărtura din peretele peşterii, dimineaţa, intră o rază de soare ce cădea exact pe altarul pe care dacii sacrificau păsările pe care le ofereau ca ofrandă zeilor. Povestea pare să fie confirmată de cantitatea mare de oase de păsări, găsite de arheologi în interior.

Romanii, impresionaţi de această istorie străveche, dar şi pentru că grota oferea un foarte bun loc de supraveghere a navigaţiei pe fluviu, au ridicat în interior nişte ziduri, i-au mai făcut câteva întărituri şi au transformat-o într-o mică cetate, pe care au botezat-o „Peth”.

Alte istorisiri susțin că în anul 1.400, Imperiul Austriac ridica aici o fortăreaţă. La sfârşitul secolului XVII-lea, Imperiul Austriac ridica peste ruinele fortăreţei romane ziduri groase de 2 m şi înalte de 4 m, construind un avanpost militar fortificat.

Grota putea adăposti maxim 250 de soldaţi şi era folosită ca refugiu în urma atacurilor turceşti din acea perioadă. Fântâna din centrul grotei de lângă Cazanele Dunării a fost construită de prizonierii turci. Peştera a fost şi adăpost, în timpul celor două războaie mondiale, grota era folosită ca adăpost pentru muniţie şi hrană.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

Urmărește-ne pe Google News