- Cazul Matteo Politi pare portretul unui bufon periculos, dar e incizia în slăbiciunile unui sistem.
- Când New York Times, Associated Press sau agenția națională de presă a Italiei, ANSA, acoperă pe larg situația ivită în România, acesta este semnul că, dincolo de amuzant și de exotic, ei au văzut potențialul risc.
- Sigur că Matteo Politi pare personaj de film, însă filmul e chiar viața pacienților români.
- Să parcurgem împreună câteva lucruri, luați-le ca pe observații culese rapid, în derularea evenimentelor, sunt gânduri de reporteri, nu un editorial.
Miloși cu escrocii, nemiloși cu pacienții
Debusolate, autoritățile de la București continuă să stârnească ilaritate.
Pe primul loc în reacțiile de pus în bulele „Cațavencilor” se clasează ministrul sănătății, Sorina Pintea, care a mărturisit că „funcționarul de la DSP care i-a dat italianului parafa fără să verifice dosarul a spus că a făcut-o din milă”.
Nu e explicația ministrului, desigur, ci a funcționarului. Demnitarul doar redă ce a spus omul, însă ușurința unui astfel de alibi venind dinspre sistem oglindește cum se raportează statul la cetățenii săi.
Sursele Libertății susțin că „funcționarul respectiv, o doamnă, nu e nici pe departe o începătoare, ci un om cu foarte mare experiență”. Știa foarte bine ce face.
E greu de rezistat cinismului involuntar al declarației, căci statul care este milos cu escrocii devine nemilos cu propriii cetățeni.
Și nu e singurul exemplu.
„Ne era teamă să nu fim acuzaţi că îl defăimăm”
Cazul ilustrează, de asemenea, că nu există instituții condamnate la nemișcare.
Colegiul Medicilor București a realizat că ceva e în neregulă și a cercetat suspiciunile asistentelor de la Monza.
În general acuzat că ignoră plângerile pacienților, colegiul a strâns, din proprie inițiativă, date ale fraudei medicale. E adevărat că documentarea a reușit-o filiala București a colegiului, nu organizația națională.
Ca un făcut, o astfel de reușită este izolată imediat de reflexe greșite și de blocaje instituționale.
Dacă aveți un medicament contra durerii de cap, îl puteți lua acum!
Când a fost întrebat de ce nu au comunicat către DSP sau către minister că au descoperit un fals chirurg, Gheorghe Borcean, președintele Colegiului Național, a declarat pentru TVR că „ne era teamă să nu fim acuzaţi că îl defăimăm”.
O reacție antologică! Într-un moment în care pacienții sunt în risc, ei susțin că s-au gândit la propriile probleme de imagine sau juridice!
Mai luați o pastilă că urmează.
Ministerul Educației dă aviz de studii pe bază de copii netraduse și nelegalizate
„Noi verificăm doar antetul și ștampila unei diplome”, a spus un oficial al Ministerul Educației când a fost întrebat cum de a confirmat diploma de absolvent de medicină de la Priștina a lui Matteo Politi.
Abia după izbucnirea publică a situației de fals, cei de la Ministerul Educației au trimis în Serbia și în Kosovo o cerere ca să vadă dacă diploma este reală.
Nu poți să nu suprapui acest fel indolent de comportament al Guvernului român cu exigențele pe care le întâmpină profesioniștii români care merg să lucreze în străinătate.
Indiferent de domeniu și cu atât mai mult în spitale, echivalările studiilor se fac pas cu pas, în timp, cu o rigoare sănătoasă.
Există un gen de medici care încep să spună că și ei au simțit ceva, dar mereu după!
Ca și în dosarul HexiPharma sau în cel al chirurgului Burnei, ecranele televizoarelor s-au umplut instantaneu de profeți postfactum.
Manageri medicali sau doctori au clamat imediat că „mi-am dat seama imediat că e în neregulă ceva!”.
În cazul Matteo Politi, ilustrativ este comportamentul unui alt medic de chirurgie plastică și patron de clinică, Adina Alberts.
Ea a apărut la televizor, declarând că, de fapt, făcuse o plângere contra italianului.
Numai că plângerea respectivă nu avea nimic de-a face cu calitatea de medic fals, ci cu businessul dintre ei, și era chiar dovada că italianul escroc Matthew Mode și Adina Alberts au avut strânse legături!
În ziarul de ieri, Libertatea a publicat o mărturie a unei paciente de 60 de ani, căreia falsul chirurg italian i-a făcut pur și simplu gaură în nas pentru a-i repara o deviație de sept: „Ca să respirați mai bine”.
Pacienta spune că, din ce aflase chiar de la falsul doctor Matthew Mode, relația lui cu Adina Alberts era foarte bună, el urmând să-i cumpere clinica acesteia.
Alt exemplu.
Chirurgul estetician Victor Schwartz povestește, pentru Mediafax, a doua zi de la publicarea anchetei Libertatea, că Matthew Mode „era o catastrofă din punct de vedere al procedurilor standard. Nu dezinfecta nimic, lucra fără mănuși și nici măcar nu se spăla pe mâini”.
Deși recunoaște că au lucrat împreună la aceeași clinică, Schwartz nu explică de ce nu a atras atenția autorităților.
Câți medici care n-au drept de practică îi tratează pe români în spitale?
DSP a spus că va verifica parafele acordate în 2018 de către „funcționarul milos”, dar răspunsul la întrebarea „Câți medici îi tratează pe români, deși n-au studii și forme legale?” nu poate fi lăsat doar la îndemâna autorităților.
La farsa crudă a lui Matthew Mode au contribuit cel puțin șase clinici private din București, direcția de sănătate publică a ministerului care a dat parafă unui non-medic, lipsa de comunicare între instituțiile statului, dar și colegii din clinici, care au văzut, au tăcut și au vorbit abia după publicarea anchetei.
La aflarea adevărului, prin publicarea anchetei, multe din aceste instituții, afaceri și oameni nu și-au asumat nici măcar parțial vina. S-au mulțumit să îndrepte acuzator degetul unii către alții, ca într-un pluton de execuție circular, în mijlocul căruia stă, expus, pacientul.
Statul și-a probat deja limitele. Să-i cerem să lucreze, însă e nevoie ca munca sa în descoperirea adevărului să fie dublată de medici, de asistente, de cetățeni și de presă.
Citește și:
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!