ComenteazăHrănește-te!
Studiile efectuate la nivel mondial au demonstrat că, deși un număr îngrijorător de copii și adulți sunt supraponderali și obezi, aceștia sunt malnutriți. Mai mult, sunt predispuși sau suferă deja de diabet, de alte afecțiuni cauzate de alimentație și de disfuncții ale metabolismului. Cu alte cuvinte, mâncăm, dar nu ne hrănim. Doar 3% dintre femeile care țin diete de slăbire reușesc să-și mențină silueta pe termen lung. Restul, se îngrașă la loc după numai un an sau doi. De unde rezultă că problemele cu privire la mâncare, greutate, metabolism nu sunt rezolvate numai prin găsirea combinației perfecte de nutrienți. Calitatea mâncării are un rol crucial.
Cum ne îmbolnăvim
Cine s-ar fi gândit că poate avea de suferit mâncând alimente sănătoase şi respectând un regim de viață exemplar?! Iată că, după cum spun specialiștii, poți face diabet și mâncând ștevie, lobodă și altele ca ele, luând masa la ore fixe și fără să faci excese. Elena Ceciu, consilier în psihologia alimentației, spune că „în zilele noastre nu este suficient să mergi la sală și să mănânci corect, ca să fii sănătos. Factorul psihologic joacă un rol important”. Există cauze emoționale și mentale care duc la dezvoltarea afecțiunilor. Elena Ceciu ne explică: „Din punct de vedere medical, diabetul e provocat de un dezechilibru în metabolism, care duce la secreția insuficientă a insulinei de către pancreas. Ori, pancreasul este o glandă legată de plexul solar, în legătură cu emoțiile, dorințele și toate activitățile intelectuale. Așa că problemele cu pancreasul indică un dezechilibru emoțional. Diabeticul are prea multe dorințe, pentru sine și pentru alții. Poate fi invidios dacă altă persoană este mai înzestrată intelectual sau material. Diabeticul are așteptări mult prea mari. Iar cauza este durerea interioară dată de dorința nesatisfăcută de a fi iubit. Pentru a elimina blocajul de la nivelul mental, diabeticul trebuie să încerce să nu mai controleze cursul evenimentelor, să înțeleagă că toți ceilalți nu-și doresc ceea ce crede el că-și doresc.”
Ingredientul miraculos: un pic de dragoste
Nu este vorba despre o metaforă. Metabolismul nostru e puternic influențat de gânduri, credințe, sentimente, de nivelul de stres sau de relaxare din timpul preparării și consumării mesei. Alimentaţia ta şi felul cum te hrăneşti sunt în strânsă legătură cu sănătatea emoţională. Poftele, foamea, graba pot ascunde de fapt nevoia de iubire, odihnă sau linişte. Mănânci repede? Este semnalul organismului că e cazul să fii mai calmă, din toate punctele de vedere. „Când constaţi că mănânci prea repede şi nu te poţi controla, opreşte-te câteva minute, respiră adânc şi uită de griji. Dacă îţi e foame în continuare, reia masa, dacă nu, opreşte-te!”, spune Elena Ceciu. Fiecare a trecut, la un moment dat, prin clipe de neliniște, prin probleme apăsătoare. Dacă iei masa fiind nervos, fie vei mânca prea puțin sau deloc, fie prea mult. Firește, nu-ți va pica bine nicio variantă. Iar în timp, organele interne au de suferit.
OPINIA SPECIALISTULUI
„Cu toții știm că pentru a fi sănătoși trebuie să acordăm atenție stilului de viață. A alege mâncarea de calitate, cu un conținut nutrițional ridicat, este însă o condiție necesară, dar nu suficientă, pentru a fi sănătoși. Asta pentru că nu suntem doar mașini biologice care funcționează cu mâncare. Suntem complecși, avem emoții, gânduri, sentimente, atitudini, dorințe, speranțe. În primul rând, trebuie să avem o atitudine sănătoasă față de… sănătate: alegem ingrediente de calitate nu pentru că ne temem de boală, ci pentru că vrem să fim sănătoși! Este o mică diferență de nuanță, dar care poate avea o mare influență asupra noastră. Frica produce stres, iar stresul, pe termen lung, ne poate îmbolnăvi. Tot ce gândim se răsfrânge într-un fel sau altul asupra propriului corp. Degeaba mâncăm doar legume și fructe, dacă suntem nervoși, stresați și nu știm să ne bucurăm de tot ce e frumos. Gândurile negative creează o anumită chimie în organism, care ne împiedică să beneficiem de valoarea nutrițională maximă a alimentelor. Nu e important doar ce mâncăm, ci și CUM mâncăm, cine suntem ca oameni care mănâncă. Dacă mâncăm în goană, cu gândul în altă parte, să nu ne mirăm dacă ne doare stomacul după masă sau dacă ne îngrășăm. Durerea de stomac este un semnal că trebuie să încetinim ritmul, în toate ariile vieții, și să acordăm atenție lucrurilor care contează.” (Elena Ceciu, Food Psychology Coach)