În ciuda faptului că face voluntariat și sport de câteva ori la sală în fiecare săptămână, a faptului că socializează frecvent cu prietenii și familia, citește cărți, rezolvă zilnic cuvinte încrucișate, Carol Siegler, în vârstă de 85 de ani, este neliniștită, scrie CNN.
„M-am plictisit. Mă simt ca o Corvette (mașină sport – n.r.) folosită pe post de cărucior de cumpărături”, spune Siegler, care locuiește în suburbia Palatine din Chicago.
Ea este un „SuperAger” („persoană care îmbătrânește bine”) cognitiv, având o memorie la fel de ascuțită ca oamenii cu 20-30 de ani mai tineri. Octogenara face parte dintr-un grup de elită înscris într-un program de cercetare la Universitatea Northwestern din Evanston, statul Illinois, care studiază de 14 ani vârstnicii cu memorie superioară.
„Am concurat de două ori la preselecțiile pentru «Jeopardy!» (joc de cunoștințe generale – n.r.) și m-am descurcat destul de bine pentru a fi invitată la audițiile live. Apoi a venit pandemia de COVID”, a spus Siegler. „Cine știe cât de bine m-aș fi descurcat”, a adăugat ea chicotind.
„Ce le-am spus copiilor mei și oricui altcineva care m-a întrebat: «S-ar putea să știu foarte multe despre Beethoven și Liszt, dar știu foarte puține despre Beyoncé și Lizzo»”, a adăugat aceasta pentru televiziunea americană.
Ce este un SuperAger
Termenul de SuperAger (persoană care îmbătrânește bine, n.r.) a fost inventat de cercetătorii de la Universitatea Northwestern. Acesta desemnează o persoană de peste 80 de ani, testată cognitiv și ale cărei rezultate arată că are o memorie cel puțin la fel de bună cu a celor în vârstă de 50-60 de ani, scrie CNN.
Doar aproximativ 10% dintre persoanele care aplică la program îndeplinesc aceste criterii. Ulterior, sunt efectuate scanări 3D colorate ale creierului și diverse teste cognitive care sunt repetate anual. Analiza datelor a dat rezultate fascinante.
Neuroni mai mari
Creierul majorității oamenilor se micșorează pe măsură ce îmbătrânesc. La acești super octogenari, studiile au arătat că partea responsabilă de gândire, luarea deciziilor și memorie – cortexul – rămâne mult mai groasă și se micșorează mai lent decât la persoanele de 50-60 de ani.
Creierul unui SuperAger, de obicei donat programului de cercetare de către participanți după moarte, are și celule mai mari și mai sănătoase în zona lovită de Alzheimer.
Aceasta se cheamă cortex entorinal și are conexiuni directe cu un alt centru-cheie al memoriei, hipocampul. Acesta este esențial pentru memorie și învățare.
Creierul SuperAger are de trei ori mai puține încurcături sau formațiuni anormale de proteine în celulele nervoase, conform studiului. Aceste încurcături sunt un semn distinctiv al bolii Alzheimer.
De asemenea, creierul SuperAgers avea mult mai mulți neuroni von economo, un tip rar de celulă cerebrală, care până acum a fost găsit la oameni, maimuțe mari, elefanți, balene, delfini și păsări cântătoare. Acești neuroni von economo, care seamănă ca formă cu un tirbușon, permit o comunicare rapidă prin creier.
Neuronii von economo au fost găsiți într-o zonă care leagă partea rațională cu partea emoțională. Aceasta este importantă pentru reglarea emoțiilor și pentru a acorda atenție. Luate împreună, aceste descoperiri par să indice o legătură genetică pentru a deveni SuperAger.
Dar pentru singura modalitate de a confirma acest lucru este nevoie de o măsurare a acestor neuroni de la naștere până la moarte, ceea ce este imposibil, spun cercetătorii.
Poate mediul să joace un rol?
SuperAgerii au trăsături similare, spune neurocercetătorul Emily Rogalski, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Școala Feinberg de Medicină și director asociat al Centrului Mesulam pentru Neurologie Cognitivă și Boala Alzheimer de la Feinberg.
Acești oameni rămân activi fizic, tind să fie pozitivi și își provoacă zilnic creierul, citind sau învățând ceva. Sunt „fluturași sociali”, fiind înconjurați de prieteni și familie, iar de multe ori se oferă voluntari în comunitate.
Conectarea socială ar putea fi o caracteristică a SuperAgerilor, spune Rogalski.
A învățat singură să cânte la pian
Analizându-și viața, Carol Siegler recunoaște multe trăsături ale SuperAgerilor. Când era copil, în timpul Marii Depresiunii din anii 30, a învățat singură să cânte la pian. A învățat să citească ebraică pe genunchii bunicului său.
Are o memorie bună și știa pe de rost numerele de telefon ale cunoștințelor. A absolvit liceul la 16 ani și a mers la facultate. A luat licența de pilot la 23 de ani și apoi a pornit o afacere de familie care a ajuns să aibă 100 de angajați. La 82 de ani, a câștigat un turneu de cuvinte încrucișate pentru categoria sa de vârstă, la care s-a înscris pentru distracție, mai scrie CNN.
După ce a văzut o reclamă la programul de SuperAgeri, Siegler s-a gândit că o să fie distractiv dacă aplică. „Cineva cu aceleași abilități sau talente ca un SuperAger care a trăit într-un loc unde a avut foarte puține mijloace să și le exprime ar putea să nu știe niciodată dacă el sau ea le-a avut. Și asta ar fi păcat”, a conchis ea.
Daniel9090 • 08.12.2023, 14:39
Octogenarii cu memorie agilă prezintă cortex cerebral similar celui al tinerilor, conform cercetării neurologice recente realizate în Statele Unite.