Ce conține șunca de Praga. Are până la 10 E-uri și peste 50% din doza zilnică recomandată de sare

În cadrul studiului au fost analizate 13 produse, ce au următorii producători sau distribuitori: CRISTIM 2 PRODCOM SRL, Kaufland Romania S.C.S., Meda Prod `98 S.A., S.C.  CAROLI FOODS GROUP S.R.L., S.C. Diana SRL, S.C. ELIT S.R.L., S.C. FOX COM SERV SRL, S.C. GOODIES MEAT PRODUCTION S.R.L., SC ALDIS SRL, SC SERGIANA PRODIMPEX SRL, Selgros Romania. 7% dintre produse au menționat pe etichetă, pentru producător, doar țara în care au fost fabricate, respectiv România.

Ca urmare a realizării acestui studiu, în ceea ce privește numărul de E-uri, a reieșit faptul că acesta variază între 4 și 10 E-uri.

Citește și: Știi ce consumi? Cabanoși cu până la 8 E-uri și 29.8g grăsimi saturate per 100g de produs

La polul opus, produsele cu cel mai ridicat număr de E-uri au fost:

E-urile identificate în produsele studiate sunt: E120 – Carmin, E250 – Nitrit de sodiu, E262 – Acetat de sodiu, E301 – Ascorbat de sodiu, E316 – Izoascorbat de sodiu, E325 – Lactat de sodiu, E326 – Lactat de potasiu, E331 – Citrat de sodiu, E407 – Caragenan, E407a – Alga Euchema prelucrata, E412 – Guma guar, E415 – Guma Xantan, E425 – Guma Konjac, E450 – Difosfati, E451 – Trifosfati, E452 – Polifosfati, E508 – Clorura de potasiu, E621 – Monoglutamat de sodiu.

Informațiile complete cu privire la conținutul de aditivi alimentari (E-uri) pot fi regăsite aici.

76.92% dintre produse au specificat pe etichetă tipurile de alergeni ce se pot găsi în produs, acestea fiind: soia, mustar, telina, grau, lapte, ou, fructe cu coaja tare, susan, lupin.

În ceea ce privește cantitatea, la studiu au participat atât produse cu gramaj calibrat, cât și produse vrac. Dintre produsele calibrate, gramajul acestora a fost cuprins între 100 și 500g.

Toate produsele au menționat pe etichetă valorile nutriționale, valoare energetică fiind cuprinsă între 75.9 – 294 kcal/100g.

Produsele conțin grăsimi între 1 și 24 g/100g.

Produsele cu cel mai mic conținut de grăsimi saturate identificate au fost:

La polul opus, produsele cu cel mai mare conținut de grăsimi saturate au fost:

Informațiile complete cu privire la valoarea energetică și conținutul de grăsimi și grăsimi saturate pot fi regăsite aici.

Aportul proteic pentru produsele studiate variaza între 12.9 și 20.71 g/100g și are origine atât animală cât și vegetală:

• proteine din lapte
• proteine din soia
• proteine din porc
• proteine din mazăre

Conținutul de sare variază între 1.7 și 2.7 g/100g

Produsele cu cel mai mic conținut de sare identificate au fost:

La polul opus, produsele cu cel mai mare conținut de sare au fost:

Atenție! În condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum mediu de sare de 5g/zi pentru un adult, 100g din produsul cu cel mai mare conținut de sare acoperă 54% din cantitatea zilnică recomandată unui adult, iar produsul cu cel mai mic conținut de sare, 34%.

În ceea ce privește conținutul de fibre, acesta este menționat pe eticheta doar în cazul a trei produse.

Informațiile complete cu privire la conținutul de sare, fibre și proteine pot fi regăsite aici.

Ca mai toate mezelurile, șunca de Praga este un aliment procesat. Cu alte cuvinte, carnea din care este făcută această șuncă a trecut printr-un proces intens de prelucrare, astfel încât produsul rezultat să reziste mai mult, să aibă un gust cât mai plăcut pentru consumator și un cost cât mai mic.

Pentru a atinge toate aceste deziderate, industria alimentară a recurs la „îmbogățirea” produsului cu aditivi alimentari: conservanți, coloranți, potențiatori de aromă și chiar antioxidanți. Iar când spun antioxidanți nu mă refer la cei naturali, cunoscuți de toată lumea, sănătoşi şi benefici organismului, ci la unii sintetici. Rolul lor este să diminueze impactul negativ pe care îl au asupra organismului alți aditivi (nitriți sau nitrați, folosiți drept conservanți).

Dacă ne uităm pe eticheta oricărui produs ce se vinde sub denumirea Șuncă de Praga, vedem că acesta conține o anumită cantitate de carne, însă nespecificată, după care lista continuă cu foarte mulţi aditivi şi substanţe artificiale.

Citește și: Ce conține parizerul

În cazul unora dintre produse regăsim pe etichetă zaharuri, în cazul altora o înșiruire de denumiri ce se termină în „-oză”: dextroză, glucoză, lactoză etc., care sunt tot forme de zahăr. Având în vedere că mai toate produsele procesate conțin sare sau zahăr, ne este foarte ușor să depășim doza zilnică recomandată din cele două.

Cu toții știm că zahărul consumat în exces este dăunător. Nu numai că are calorii goale, ci este un hoț de nutrienți, care poate avea efecte devastatoare asupra metabolismului, îngraşă, induce rezistență la insulină, crește trigliceridele și colesterolul rău. Nu este de mirare că un consum mare de zahăr este asociat cu bolile care fac cele mai multe victime la nivel mondial: boli cardio-vasculare, diabet, obezitate și cancer. Multe persoane, de exemplu, se feresc să pună zahăr în cafea, dar consumă sucuri și alimente procesate, care conţin o cantitate crescută de zaharuri.

Același lucru se întâmplă și cu sarea, pe care o găsim inevitabil în orice produs procesat. Și asta în condițiile în care cantitatea de sare recomandată de OMS este de mai puțin de 5 g pe zi pentru un adult. Sarea în exces nu face altceva decât să ne îmbolnăvească inima, să ne predispună la hipertensiune arterială şi să agraveze problemele preexistente cardiace, hepatice sau renale.

Analizând eticheta diverselor tipuri de șuncă de Praga, am constatat că unele dintre ele conțin șorici, adică o sursă de grăsimi saturate care duc la boli cardiovasculare, și toate sunt îmbogățite cu proteine din lapte, zer sau soia. De ce un produs din carne are nevoie de proteine suplimentare? Pentru că de fapt conținutul de carne este destul de redus.

Cu toate acestea însă, șunca de Praga este unul dintre alimentele procesate cu puține calorii, respectiv undeva la 110-120 Calorii/100 g. De aceea multe persoane o preferă într-o dietă de slăbire. Atenție însă la cantitate! Un consum constant de alimente procesate poate avea un impact negativ asupra sănătății și aș aminti în primul rând contribuția lor la creșterea numărului de cancere de tract digestiv.

Așa cum știm, celulele organismului nostru se regenerează periodic. Celulele care vin cel mai des în contact cu aceste non-alimente (aditivii alimentari) sunt celulele tractului digestiv. În momentul în care regenerarea lor se produce în prezența unor substanțe care nu sunt naturale, apar celule cu defecte – respectiv celule canceroase.

Așadar, recomandarea mea este să alegeți carne slabă făcută la cuptor în crustă de condimente, pe care să o mâncați rece în sandvișuri sau ca aperitiv. Orice tip de carne ați alege, nu uitați să o asociați cu legume care scad absorbția grăsimilor și a substanțelor artificiale nocive adăugate prin procesare.

Studiul face parte dintr-un proiect de informare asupra produselor comercializate atât pe piața romanească, cât și pe cea europeană si este derulat de InfoCons – Organizație Națională pentru Protecția Consumatorilor (membră cu drepturi depline în cadrul consorțiului I.C.R.T. – International Consumer Research & Testing pentru produse și servicii la standarde europene), pentru ca alegerea cetățeanului consumator să fie facută în cunoștință de cauză. Rezultatele complete ale studiului pot fi regăsite aici.

VIDEO&FOTO REPORTAJ| Gardul unei grădinițe din Ploiești care atrage toate privirile: ”Nu ai nevoie de bani mulți să faci ceva frumos”

Urmărește-ne pe Google News