Ce este agorafobia și cum se manifestă

Ce este o fobie

Cuvântul fobie provine din limba greacă – phobos – care înseamnă teamă. Aașdar, o fobie exact asta este, o stare de teamă persistentă, excesivă, nerealistă de un obiect, persoană, animal, activitate sau situație. Este un tip de tulburare de anxietate. O persoană cu o fobie fie încearcă să evite lucrul care declanșează frica, fie o suportă cu mare anxietate și suferință.

Fobiile din copilărie apar cel mai frecvent între 5 și 9 ani și tind să dureze puțin. Majoritatea fobiilor de lungă durată încep mai târziu în viață, în special la persoanele în vârstă de 20 de ani. Fobiile adulților tind să dureze mulți ani și este mai puțin probabil ca acestea să dispară de la sine, cu excepția cazului în care sunt tratate. Fobia poate crește riscul unui adult de a face alte tipuri de boli psihiatrice, în special alte tulburări de anxietate, depresie și abuz de substanțe.

Unele fobii sunt foarte specifice și limitate. De exemplu, o persoană se poate teme doar de păianjeni (arahnofobie) sau de pisici (ailurofobie). În acest caz, persoana trăiește relativ liberă de anxietate evitând lucrul de care se teme. Unele fobii însă provoacă probleme într-o varietate mai mare de locuri sau situații. De exemplu, simptomele acrofobiei (frica de înălțime) pot fi declanșate prin privirea pe fereastra unei clădiri de birouri sau conducând peste un pod înalt.

Recomandări

„Putin a folosit tactica «salamului». Singura opțiune de victorie e ca armata ucraineană să ocupe Moscova și să-l detroneze”, crede filosoful politic american Francis Fukuyama

Frica de spații închise (claustrofobia) poate fi declanșată de mersul într-un lift sau de folosirea unei toalete mici. Persoanele cu aceste fobii ar putea avea nevoie să-și schimbe drastic viața. În cazuri extreme, fobia poate dicta locul de muncă al persoanei, traseul de conducere, activități recreative și sociale sau mediul de acasă.

Descoperă ce este claustrofobia și cum se manifestă

Ce este agorafobia

Agorafobia este anxietatea care apare atunci când cineva se află într-un loc public sau aglomerat, din care o potențială ”evadare” este dificilă sau este posibil ca ajutorul să nu fie ușor disponibil. Se caracterizează prin teama că un atac de panică sau simptome asemănătoare panicii pot apărea în aceste situații. Cu alte cuvinte, agorafobia este frica de frică. Persoanele cu agorafobie, prin urmare, se străduiesc să evite astfel de situații sau locații.

Agorafobia este de obicei identificată pentru prima dată la adulții tineri, vârsta medie a diagnosticului începând de la mijlocul până la sfârșitul anilor douăzeci.

Situații care pot declanșa anxietatea pot fi: utilizarea transportului public, a sta la coadă, a fi într-o sală de clasă aglomerată, a fi în spații deschise sau închise.

Recomandări

LIVETEXT Alegeri prezidențiale și referendum în Republica Moldova. Mesaje false legate de UE trimise pe WhatsApp și alte platforme

Un alt criteriu important este comportamentul de evitare activă care previne sau minimizează contactul cu locul sau situația de temut.

Primul debut al agorafobiei în copilărie este rar, cu vârsta medie de debut în jur de 17 ani. Incidența atinge vârfuri la sfârșitul adolescenței și, dacă este lăsată netratată, agorafobia urmează un curs prelungit și persistent, care este asociat cu o afectare semnificativă în viața adultă. Cercetările arată că agorafobia este diagnosticată la 2,4% dintre adolescenți și este de două ori mai probabil să fie diagnosticată la femei decât la bărbați.

Nu există un consens cu privire la experiențele copilăriei, caracteristicile personalității sau factorii de risc psihosocial care duc la un diagnostic de agorafobie. Cu toate acestea, specialiștii indică mai mulți factori etiologici care apar frecvent. Acestea includ supraprotecția parentală, prezența fricilor din copilărie sau a terorii nocturne, experiența de durere sau doliu devreme în viață, copilărie nefericită sau traumatizantă sau predispoziție genetică.

Ce simptome are agorafobia

Persoanele cu agorafobie au adesea simptome ale unui atac de panică, cum ar fi bătăi rapide ale inimii și greață, atunci când se află într-o situație stresantă. De asemenea, pot experimenta aceste simptome chiar înainte de a intra în situația de care se tem. În unele cazuri, afecțiunea poate fi atât de gravă încât oamenii evită să facă activități zilnice, cum ar fi mersul la bancă sau la magazin alimentar, și rămân în casele lor cea mai mare parte a zilei.

Recomandări

Atentat terorist în România comunistă. Cazul exploziei din 1984 de la Sfântu Gheorghe, soldată cu moartea unui copil de 12 ani

Persoanele cu agorafobie manifestă, de obicei:

• frică să-și părăsească locuința pentru perioade lungi de timp
• frică de a fi singur într-o situație socială
• teamă să nu piardă controlul într-un loc public
• frică de a fi în locuri în care ar fi dificil să scape, cum ar fi o mașină sau un lift
• detașate sau înstrăinate de ceilalți
• anxios sau agitat

Agorafobia coincide adesea cu atacurile de panică. Atacurile de panică sunt o serie de simptome care apar uneori la persoanele cu anxietate și alte tulburări de sănătate mintală. Atacurile de panică pot include o gamă largă de simptome fizice severe, cum ar fi:

• dureri în piept
• ritm accelerat cardiac
• dificultăți de respirație
• ameţeală
• tremur
• sufocare
• transpiraţie
• bufeuri
• frisoane
• greaţă
• diaree
• amorţeală
• senzații de furnicături

Persoanele cu agorafobie pot experimenta atacuri de panică ori de câte ori intră într-o situație stresantă sau inconfortabilă, ceea ce le sporește și mai mult teama de a fi într-o situație inconfortabilă.

Care sunt cauzele

Cauzele exacte ale agorafobiei nu sunt cu precizie cunoscute. Cu toate acestea, există mai mulți factori despre care se știe că cresc riscul de a dezvolta agorafobie. Aceștia includ:

• depresie
• alte fobii, cum ar fi claustrofobia și fobia socială
• alt tip de tulburare de anxietate, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată sau tulburarea obsesiv-compulsivă
• antecedente de abuz fizic sau sexual
• o problemă de abuz de substanțe
• antecedente familiale de agorafobie

Agorafobia este, de asemenea, mai frecventă la femei decât la bărbați. De obicei, începe la vârsta adultă tânără, 20 de ani fiind vârsta medie de debut. Cu toate acestea, simptomele bolii pot apărea la orice vârstă.

Cum se poate trata agorafobia

Psihoterapie

Psihoterapia, cunoscută și sub denumirea de terapie prin vorbire, implică întâlnirea regulată cu un terapeut sau alt profesionist din domeniul sănătății mintale. Acest lucru oferă posibilitatea de a vorbi despre temerile tale și despre orice probleme care ar putea contribui la aceste temeri. Psihoterapia este, câteodată, combinată cu medicamente pentru o eficacitate optimă. Este, în general, un tratament pe termen scurt, care poate fi oprit odată ce reușiți să vă faceți față fricilor și anxietății.

Terapie cognitiv-comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este cea mai comună formă de psihoterapie folosită pentru tratarea persoanelor cu agorafobie. CBT vă poate ajuta să înțelegeți sentimentele și opiniile distorsionate asociate cu agorafobia. De asemenea, vă poate învăța cum să treceți peste situații stresante, înlocuind gândurile distorsionate cu gânduri sănătoase, permițându-vă să recâștigați un sentiment de control în viața voastră.

Terapia prin expunere

Terapia prin expunere vă poate ajuta, de asemenea, să vă depășiți temerile. În acest tip de terapie, ești expus ușor și lent la situațiile sau locurile de care te temi. Acest lucru vă poate face frica să scadă în timp.

Medicamente

Anumite medicamente pot ajuta la ameliorarea agorafobiei sau a simptomelor atacului de panică. Este important de știut că aceste medicamente pot fi luate doar la recomandarea unui psihiatru. Mai mult, la fel de important de știut este și faptul că medicamentele nu elimină cauza anxietății, ele sunt o completare a terapiei care merge la rădăcina problemei.

Nu este întotdeauna posibil să previi agorafobia. Cu toate acestea, tratamentul precoce pentru tulburările de anxietate sau panică poate ajuta. Cu tratament, aveți șanse mari să vă îmbunătățiți starea. Tratamentul tinde să fie mai ușor și mai rapid atunci când este început mai devreme, așa că dacă bănuiți că aveți agorafobie, nu ezitați să căutați ajutor. Această tulburare poate fi destul de debilitantă, deoarece vă împiedică să participați la activitățile de zi cu zi. Terapia vă poate ameliora foarte mult simptomele și vă poate îmbunătăți calitatea vieții.

Schimbări ale stilului de viață

Schimbările stilului de viață nu vor trata neapărat agorafobia, dar pot ajuta la reducerea anxietății de zi cu zi. Poate doriți să încercați:

• sport în mod regulat pentru a crește producția de substanțe chimice din creier care te fac să te simți mai fericit și mai relaxat
• o dietă sănătoasă care constă din cereale integrale, legume și proteine slabe, astfel încât să vă simțiți mai bine în general
• practicarea zilnică a meditației sau a exercițiilor de respirație profundă pentru a reduce anxietatea și a lupta împotriva apariției atacurilor de panică
• relații cât mai sănătoase și mai împlinitoare cu oamenii dragi.

Complicații ale agorafobiei

Agorafobia în sine este asociată cu suferință semnificativă și deteriorare a calității vieții. În cazuri grave, poate determina persoanele să devină complet legate de casă și dependenți de ceilalți pentru orice necesită părăsirea locuinței. Acest lucru poate duce la auto-medicație cu medicamente fără prescripție medicală sau alte substanțe. DSM-5 – manualul de clasificare și diagnostic a tulburărilor mintale – afirmă că ratele de remisie fără tratament sunt destul de scăzute, cu medii estimate la aproximativ 10%.

Agorafobia este, de asemenea, asociată cu un risc crescut de a dezvolta tulburare depresivă majoră comorbidă, tulburare depresivă persistentă (distimie) și tulburări legate de consumul de substanțe.

Surse – ncbi.nlm.nih.gov, harvard.edu, healthline.com, sciencedirect.com

Urmărește-ne pe Google News