Din cauza deficitului de apă potabilă la nivel mondial, există un procent destul de însemnat de oameni care consumă apă din surse neigienice, aceștia ajungând să folosească apă dură, care este considerată drept unul dintre factorii care favorizează dezvoltarea unor boli. Aceasta nu este cea mai sănătoasă opțiune, din cauza conținutului ridicat de săruri minerale, care se depun pe obiectele cu care intră în contact. De aceea, găsirea unor soluții eficiente împotriva apei dure reprezintă o prioritate pentru cei care se confruntă cu această problemă. În cele ce urmează îți vom spune ce este apa dură, câte tipuri de apă dură există, ce efecte are consumul de apă dură și, mai ales, care sunt cele mai eficiente soluții pentru dedurizarea apei.

Ce este apa dură?

Termenul de apă dură este folosit pentru a descrie un tip de apă care se caracterizează printr-un conținut foarte ridicat de minerale naturale, precum calciu și magneziu, care au tendința de a se acumula și depune. Pe măsură ce conținutul de calciu și de magneziu crește, gradul de duritate al apei este mai mare. De asemenea, în afară de ionii de calciu și de magneziu, apa dură mai are dizolvate și câteva metale, care formează cationi divalenți sau multivalenți, cum ar fi aluminiu, bariu, fier, zinc sau mangan. Cationii divalenți se combină cu anionii din apă pentru a forma săruri, iar ionii monovalenți care se formează, adică sodiul și potasiul, nu produc duritatea apei.

Trebuie să știi că orice sursă de apă dulce poate intra în categoria unei ape dure. Poți avea la robinet apă dură, dacă sursa de alimentare la care este conectată locuința ta este rețeaua publică ori dacă aceasta este obținută dintr-o sursă proprie, din pânza freatică, prin amenajarea unui puț. Principala explicație pentru care apa dură ajunge în locuința este legată de circuitul pe care aceasta îl urmează. Pe traseul subteran, apa adună minerale și reziduuri pe care le poartă cu ea până la consumatorul final, iar aici ne referim la nisip, rugină, impurități organice sau alge. Acestea rămân depuse pe țevi sau în interiorul electrocasnicelor cu care intră în contact. De asemenea, sărurile și reziduurile pot ajunge și în organismul tău.

Ce grade de duritate are apa?

Gradul de duritate al apei se poate depista prin analize de laborator, în timp ce tipurile de apă dură sunt determinate de cantitatea de carbonat de calciu conținută și exprimată în unități care poartă denumirea de grade germane (°dH), părți/milion (ppm) sau miligrame/litru. Un grad german poate fi convertit în părți/milion folosind raportul 1°dH=17,5 ppm, potrivit Hendi.ro. De asemenea, un grad german se poate transforma în miligrame/litru folosind raportul 1ppm=1mg/l. În funcție de tipurile de anioni care se regăsesc în sărurile minerale ce se formează în apă există două grade de duritate ale apei:

  • duritate carbonată – cunoscută și sub numele de duritate temporară (se elimină prin fierberea apei) aceasta este cauzată de combinația dintre metale și alcalinitatea apei, aceasta din urmă datorându-se unor compuși precum carbonatul, bicarbonatul, hidroxidul și, uneori, boratul, silicatul sau fosfatul.
  • duritate non-carbonată – denumită și duritate permanentă (nu se elimină nimic prin fierberea apei), aceasta se formează atunci când metalele se combină cu orice alt element în afara celor care dau alcalinitatea apei.

De câte tipuri este apa dură?

Există mai multe tipuri de apă dură, iar gradul de duritate al acesteia poate fi mai ridicat sau mai scăzut, în funcție de cantitatea de minerale din ea. Iată care sunt tipurile de apă dură:

  • apă ușor dură – între 1 și 3,5°dH;
  • apă dură moderată – între 3,5 și 7°dH;
  • apă cu duritate crescută – între 7 și 15°dH;
  • apă foarte dură – peste 15°dH;

Totodată, mai există o clasificare în părți per milion, care se realizează în funcție de cantitatea de carbonat de calciu (CaCO3, calcar) prezentă în apă. În funcție de asta există 5 tipuri de apă dură:

  • apă dedurizată – concentrația de calcar este sub 17,5 ppm;
  • apă cu duritate scăzută – concentrația de calcar este între 17,5 și 60 ppm;
  • apă cu duritate medie – concentrația de calcar este între 60 și 120 ppm;
  • apă dură – concentrația de calcar este între 120 și 180 ppm;
  • apă foarte dură – concentrația de calcar este mai mare de 180 ppm.

Cum recunoaștem apa dură?

Apa dură poate fi recunoscută cu ușurință dacă intri în contact cu ea. În cazul în care încerci să bei o astfel de apă vei simți de îndată că aceasta are un gust neobișnuit. De asemenea, atunci când te speli pe mâini cu săpun și pur și simplu acesta nu face spumă este aproape sigur ca apa de la robinet pe care o folosești să fie dură, aflăm de pe site-ul HealthLine.com. Acest lucru este cauzat de reacția dintre săpun și calciul din apa dură, iar în acest caz este necesar să te clătești pe mâini de mai multe ori decât de obicei.

Așa cum spuneam, sărurile minerale și reziduurile din apa dură duc în timp la depunerea de piatră în interiorul instalațiilor sanitare din locuința ta, cum ar fi robinetele, chiuveta, furtunul de la duș și pe alte obiecte care intră în contact cu ea. Totodată, urmele albicioase vor fi vizibile pe paharele și pe tacâmurile pe care le speli în mașina de spălat vase. De altfel, cele mai multe efecte ale utilizării apei dure le vei observa în baie, mai exact pe pereții de sticlă ai cabinei de duș și pe faianță. În timp, acestea își vor pierde din luciu și se vor mătui. În plus, toate aparatele electrocasnice care funcționează pe bază de apă vor fi afectate de apa dură, care va reduce eficiența și durata de viață a acestora.

Cum testezi duritatea apei?

Cea mai eficientă metodă pentru a aflat ce tip de apă curge prin robinetele casei tale constă în „testul paharului”. Pentru asta, ia un pahar, spală-l foarte bine cu apă de la robinet, iar apoi lasă-l să se usuce natural, fără să îl ștergi. Dacă după ce paharul s-a uscat vei observa pe el urme mici și albe înseamnă că apa cu care l-ai spălat conține săruri, deci este apă dură.

Prezența calciului și a magneziului în apa dură duce la o serie de reacții atunci când aceasta intră în contact cu săpunul. În aceste condiții, poți să faci un test simplu pentru a vedea dacă apa este dură adăugând câteva picături de săpun lichid transparent într-un recipient cu apă de la robinet. Prima reacție pe care o vei observa îți va oferi răspunsul la întrebarea dacă este apă dură sau nu. Astfel, dacă apa capătă un aspect precipitat, tulbure, atunci apa este într-adevăr dură. De asemenea, dacă agiți recipientul, iar săpunul face foarte puțină spumă spre deloc, atunci este clar că folosești apă dură.

Ce efecte are consumul de apă dură

Consumul de apă dură are o serie de efecte nocive atât asupra sănătății, cât și asupra obiectelor cu care aceasta intră în contact, pe care mulți oameni nu le conștientizează, ba chiar le ignoră. Iată care sunt aceste efecte negative:

  • Apa dură distruge instalațiile sanitare, iar aici ne referim nu atât la robinete, cât mai ales la conductele care se pot înfunda din cauza depunerilor de calcar și care vor necesita înlocuire;
  • Provoacă apariția depunerilor de calcar în aparatele electrocasnice care funcționează cu apă dură, iar cea mai afectată dintre acestea este mașina de spălat rufe/vase, deoarece intră cel mai mult în contact cu apa. În timp, depunerile de calcar duc la defectarea electrocasnicelor.
  • Depunerile de calcar din interiorul centralei de apartament afectează serios componentele acesteia, care vor trebui înlocuite mai devreme decât ar trebui în mod normal, scrie site-ul IernaAir.com. În plus, cheltuielile cu energia termică vor crește din cauza funcționării necorespunzătoare a centralei.
  • Nici sistemul de încălzire nu scapă de efectele apei dure, astfel că depunerile de calcar de pe plăci sau de pe țevi conduc la o durată de viață scăzută și la o eficiență redusă. De asemenea, apa se încălzește mai greu, ceea ce se traduce printr-un consum energetic mai mare și, implicit, facturi costisitoare.
  • Apa dură afectează sănătatea, dacă este consumată, iar cei mai afectați vor fi rinichii de depunerile însemnate de minerale. În timp, aceste depuneri vor determina funcționarea necorespunzătoare a rinichilor. Și dantura poate avea de suferit din cauză că apa dură distruge smalțul dinților și favorizează apariția tartrului;
  • Dacă te vei spăla cu apă dură aceasta va afecta părul, care va deveni mai uscat și lipsit de strălucire și va pierde din volum și din elasticitate. Cel mai mult este afectat scalpul, care poate prezenta iritații. De asemenea, pielea corpului va deveni mai aspră dacă nivelul de duritate al apei cu care te speli este ridicat.
  • În timp, hainele spălate cu apă dură își vor pierde din calitatea texturii și din intensitatea culorilor.

Foto: Shutterstock

Vezi și: Diferența dintre apa de masă plată, apa de izvor și apa minerală naturală plată

Urmărește-ne pe Google News