Ce este botulismul

Botulismul este intoxicația care apare în urma unei toxine produse de bacteria numită Clostridium botulinum, respectiv neurotoxina bolutinică. Infecția poate fi produsă, dar cu o frecvență mai mică, și de Clostridium baratii și butyricum.

Bacteriile sunt anaerobe (pot supraviețui în medii lipsite de aer/oxigen), gram pozitive și formează spori prin care se produce apoi contaminarea. Acest lucru face ca mai multe tipuri de hrană, precum cele în conserve, să fie un mediu prolific pentru contaminare.

Cauzele botulismului și factorii de risc

O serie de cazuri de botulism pot apărea din cauza alimentelor care conțin toxina botulinică. Fie că vorbim despre conserve din comerț ori cele preparate în casă, cel mai frecvent, toxina botulinică a fost descoperită în conserve care conțin și acid, precum conserve ce au în compoziție ciuperci, pește afumat, ton, spanac, sfeclă, dar și diferite produse din carne.

Este posibil acest lucru deoarece metoda de conservare a unor alimente, unde se adaugă ulei la suprafața lor, poate crea anaerobioză (formă de viață/mod de viață a vietăților anaerobe), condiții optime pentru producerea toxinei botulinice.

Toxina botulinică este distrusă prin fierberea alimentelor timp de 10 minute.

Multe dintre cazurile de botulism apar în rândul copiilor mai mici de un an, deoarece sunt expuși la un sol contaminat ori pot consuma alimente ce pot conține bacteria.

Mierea, dar și siropul de porumb sunt câteva dintre alimentele despre care se știe că pot fi contaminate cu bacteria, spori de Clostridium. Copiii nu au încă un mecanism natural de apărare, pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor în intestin, spre deosebire de copiii mai mari sau de adulți.

Sticlele închise, conservele, noroiul, solul uscat și bătut, toate acestea pot fi medii propice pentru dezvoltarea bacteriilor.

Ca urmare a contaminării unei plăgi, cazurile de botulism apar din cauza sporilor.

Alte cauze și factori de risc ai botulismului

  • Oxigen scăzut, ori lipsa de oxigen;
  • Aciditate scăzută, zahăr sau sare în exces în alimente;
  • Temperaturi de depozitare prea ridicate;
  • Temperaturi de gătit prea scăzute;
  • Ingestia unor alimente nepotrivite vârstei, precum mierea în cazul copiilor;
  • Infectarea unor răni;
  • Consmul unor băuturi pregătite necorespunzător;
  • Consumul unor conserve pregătite necorespunzător;
  • Consumul de substanțe stupefiante injectabile;
  • Injectarea cu toxină botulinică.

Tipuri de botulism

Bacteriile botulinice se pot găsi în sol, natură, sedimente marine ori fluviale. Acestea nu sunt dăunătoare, însă dacă au un mediu optim de dezvoltare, acestea proliferează și produc toxine periculoase. Există mai multe tipuri de botulism. Iată mai jos:

  • Botulims alimentar – ce poate apărea atunci când se consumă alimente ce conțin toxine, din cauza faptului că nu au fost gătite/pregătite corespunzător.
  • Botulism prin plagă – se produce atunci când există o rană prolifică pentru intrarea și dezvoltarea bacteriilor, inclusiv atunci când este vorba despre injectarea cu droguri în mușchi;
  • Botulism infantil – atunci când bebelușii, copiii mai mici de un an, primesc alimente ce sunt contaminate cu o formă rezistentă de toxină, precum mierea.
  • Botulism iatrogen – formă ce apare atunci când se injectează prea multă toxină botulinică, botox. Botoxul este o formă purificată, dar puternic diluată de Clostridium botulinum, iar tratamentele cu toxină botulinică se pot face din motive medicale ori cosmetice, în cabinetul medicului specialist.
  • Botulism intestinal – o formă mai rară de botulism, care este cunoscută și sub numele de colonizare intestinală adultă. Aceasta se poate dezvolta atunci când sporii de Clostridium botulinum intră în intestine.

Simptomele botulismului

În funcție de fiecare organism în parte, dar și de forma prin care a fost preluată toxina de corp, pot exista diferite simptome ale botulismului. Simptomele pot apărea în câteva ore de la contaminare, dar chiar și în câteva zile, până la 10 zile după contaminare, infecție.

În cazul botulismului infantil, dar și cel alimentar, simptomele apar mai repede, respectiv în 12, 24 de ore de la contaminare.

Simptomele contaminării în cazul botulismului infantil:

  • Constipația;
  • Salivare abundentă;
  • Dificultăți în hrănire;
  • Dificultăți în susținerea capului;
  • Dificultăți respiratorii;
  • Letargie;
  • Reflexe pupilare slabe;
  • Hipotonie musculară;
  • Pleoape căzute;
  • Reflexe pupilare slabe.

În cazul botulismului alimentar, simptomele pot fi:

  • Greață;
  • Vărsături;
  • Scaune diareice ori constipație;
  • Dureri mari abdominale;
  • Paralizie a membrelor;
  • Dificultăți motorii;
  • Pleoape căzute, vedere încețoșată;
  • Oboseală accentuată;
  • Probleme respiratorii.

În cazul în care contaminarea a fost printr-o plagă, simptomele pot apărea în 8-10 zile de la infectare, iar simptomele sunt asemănătoare cu cele ale botulismului alimentar, caracteristice fiind simptomele precum: paralizia nervilor motorii, dificultăți locomotorii, incapacitatea de a controla mușchii feței, căderea pleoapelor.

În cazul botulismului iatrogen, când toxina este injectată din motive medicale sau cosmetice, există cazuri rare de efecte secundare adverse, iar siptomele pot fi:

  • Dureri de cap;
  • Paralizie facială;
  • Slăbiciune musculară.

Cum este diagnosticat și ce tratament are botulismul

Testele pentru a depista infecția și confirmarea bolii pot conține:

  • Analize de sânge;
  • Examenul lichidului cefalorahidian și scanarea creierului, pentru a identifica dacă există leziuni cerebrale specifice;
  • Identificarea toxinei în alimente, stomac, materii fecale, conținut intestinal.
  • Electromiografie pentru a evalua starea musculară.
  • Scanări imaginistice pentru a detecta dacă este vorba despre o deteriorare internă la nivelul sistemului nervos central.
  • Testul lichidului spinal, pentru a afla dacă există infecție sau lexiuni la nivelul creierului ori al măduvei spinării.

Diagnosticarea botulismului infantil se confirmă atunci când există un test al materiilor fecale. Dacă este pozitiv testul, atunci tratamentul va începe imediat.

Pentru botulismul alimentar și cel prin plagă pot apărea simptome precum accidente vasculare cerebrale, miastenia gravis sau sindromul Guillain-Barre, afecțiune a nervilor periferici, care apare în urma infecției virale ori în urma unui episod infecțios gastro-intestinal.

Diagnosticarea timpurie, dar și tratamentul imediat sunt esențiale pentru salvarea vieții persoanei afectate. Botulismul este o afecțiune medicală gravă și trebuie observată și tratată de medicul specialist.

Opțiuni de tratament pentru botulism

  • Ser antitoxic – acesta poate scădea riscul de complicații și poate împiedica apariția daunelor. Există seruri diferite utlizate pentru adulți și sugari.
  • Antibiotice – atunci când botulismul apare pe fondul unei răni deschise și poate fi vorba despre o intervenție chirurgicală pentru a elimina partea contaminată.
  • Asistență respiratorie – atunci când sunt probleme cu respirație și este nevoie de un aparat de ventilație și monitorizarea funcției respiratorii.
  • Reabilitare – terapie pentru a îmbunătăți funcțiile vitale are organismului.

Cum se poate preveni botulismul

Pentru a preveni tipurile de botulism, fii întotdeauna atent și folosește tehnici corecte și adecvate pentru pregătirea alimentelor acasă.

  • Sterilizează corect conservele făcute la domiciliu;
  • Fierbe alimentele, când este necesar, pentru 10 minute înainte de a le servi.
  • Depozitează corect alimentele, conservele.
  • Păstrează la frigider conservele după ce le deschizi și fii atent întotdeauna la data de expirare.
  • Refrigerează corect alimentele pentru a preveni apariția bacteriilor.

Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unui medic specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați medicul și să urmați indicațiile acestuia.

Sursă informații: Cleveland Clinic. „Botulism”; Mayo Clinic. „Botulism”; healthline.com – „botulism”

Sursă foto: 123rf.com

 
 

Urmărește-ne pe Google News