Ce este și cum se formează ceața

În aceste zile, în unele regiuni ale țării, și-a făcut apariția un fenomen meteorologic comun pentru această perioadă, și anume ceața. Aceasta își face apariția când aerul saturat cu vapori de apă este răcit brusc și există mai multe moduri diferite în care se poate întâmpla acest lucru. În cele ce urmează îți vom spune ce este, cum se formează și câte tipuri de ceață există.

Ce sunt fenomenele meteorologice

Schimbarea vremii este urmarea deplasării dintr-un loc în altul a maselor de aer cu diferite proprietăți. Aceste mase de aer pot fi calde și uscate, calde și umede, în timp ce altele sunt reci și uscate sau, respectiv reci și umede. În locul de întâlnire al acestor mase de aer se produc diverse fenomene meteorologice, precum ploaia, ninsoarea, lapovița, furtuna, tunetul, fulgerul sau ceața.

Fenomenele meteorologice sunt fenomene ale naturii, care se desfășoară în atmosfera planetei Terra. Acestea sunt studiate prin intermediul meteorologiei, care este o ramură a geofizicii și care are ca obiect în special procesele climatice, precipitațiile, temperatura, curenții de aer și prognoza acestora.

În acest fel, un fenomen meteorologic este cercetat din două perspective, și anume geografie și fizică. Un context esențial în studierea acestor fenomene este, așa cum spuneam, vremea. Cele mai multe fenomene meteorologice se dezvoltă în troposferă, stratul atmosferic care se desfășoară până la o altitudine de 12 kilometri față de nivelul solului.

Recomandări

Prima zi din viața noului Parlament. Șoșoacă l-a flancat pe Ciucă, Becali a smuls microfonul unui jurnalist, iar liberalii se zbat între Crin și Nicușor

Ce este ceața

Ceața este un fenomen meteorologic constituit dintr-o aglomerare foarte fină de particule de apă aflate în suspensie în atmosferă, foarte aproape de sol. Ea își face apariția mai ales toamna și primăvara. De asemenea, ceața poate fi văzută și în restul anului, în special pe timpul iernii, potrivit Wikipedia.org.

Acest fenomen are drept consecință reducerea vizibilității pe orizontală până la o distanță de un kilometru. Conform standardelor meteorologice internaționale, în această situație, se poate vorbi despre instalarea ceții, iar în anumite condiții poate fi atât de densă încât va îngreuna foarte mult traficul rutier, aerian, feroviar și naval.

Se poate spune că ceața este un nor care atinge pământul, însă nu trebuie confundat termenul de ceață cu cel de nor. Și asta deoarece ceața este un fenomen meteorologic de joasă altitudine, iar gradul de umiditate al acestuia este adesea generat local, de o apă situată în apropiere (lac, mare sau ocean) ori de un teren umed (mlaștină). În același timp, atunci când se produce ceață, umezeala din aer și de la suprafața solului va crește.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Ceaţa se formează şi se dezvoltă mai ales în masele de aer stabile, care sunt caracterizate prin inversiuni de temperatură, în straturile inferioare ale atmosferei. Acest fenomen se menţine atâta timp cât lipseşte mişcarea turbulentă accentuată şi convecţia, atunci când ceaţa se risipeşte.

Câte tipuri de ceață există

Corespunzător condiţiilor generale de formare şi caracterului fundamental al genezei lor există patru tipuri de ceață: ceață de radiație, ceață de advecție, ceață de vale și ceață înghețată, potrivit NationalGeographic.org.

Ceața de radiație se formează de regulă seara, atunci când căldura absorbită de suprafața Pământului pe timpul zilei este radiată în aer. Pe măsură ce această căldură este transferată de la sol în aer se formează picături de apă. În funcţie de extinderea pe verticală a procesului de răcire radiativă, grosimea stratului de ceaţă se poate limita la 5-6 metri la şes, respectiv 50-60 de metri în văile şi depresiunile intramontane. Pentru a se referi la acest tip de ceață oamenii folosesc uneori termenul de „ceață joasă”.

Recomandări

LIVETEXT Zeci de răniți și cel puțin doi morți în Germania, după ce o mașină a intrat într-un grup de oameni la un târg de Crăciun. Cine este autorul atentatului I VIDEO

Ceața de advecție se formează în momentul în care aerul cald și umed trece peste o suprafață rece. Acest proces poartă denumirea științifică de advecție, care descrie mișcarea fluidelor. În atmosferă, fluidul este vântul, iar atunci când aerul cald și umed intră în contact cu aerul rece de la suprafață, vaporii de apă se condensează, făcând să apară ceața. Ceața de advecție apare mai ales în locurile unde aerul cald, tropical, întâlnește apa mai rece a oceanului.

Mergând mai departe, ceața de vale se formează de obicei în văile munților, de obicei pe timpul iernii. Acest tip de ceață apare atunci când munții împiedică aerul dens să iasă din vale și poate fi chiar fatală. Privit de sus, de pe culmile montane superioare, acest strat dens de ceaţă care pare să „înece” toate văile şi depresiunile intramontane din regiunea respectivă seamănă cu o mare de nori, fiind deseori confundat cu norii de tip Stratus. Conform sursei citate, în anul 1930, vaporii s-au condensat în jurul particulelor de poluare atmosferică în Valea Meuse, situată la granița dintre Belgia și Franța. În urma acestui fenomen, atunci au murit intoxicați peste 60 de oameni.

În sfârșit, ceața înghețată apare atunci când picăturile de ceață lichidă îngheață pe suprafețe solide. Vârfurile munților care sunt acoperite de nori sunt adesea acoperite de acest tip de ceață. Pe măsură ce aceasta se ridică, solul, copacii și anumite lucruri, precum pânzele de păianjen, sunt acoperite de un strat fin de gheață. Ceața înghețată este comună regiunilor cu climă rece și umedă, așa cum sunt zonwa Scandinavia și Antarctica.

Citește și:  Cum trebuie să folosești corect luminile de ceață ale mașinii

Cum se formează ceața

Probabil te întrebi cum și în ce condiții se formează ceața. Pe de-o parte, pentru ca ceața să se poată forma, trebuie să existe o cantitate mare de vapori de apă în atmosferă, iar pe de altă parte în aer trebuie să existe praf sau un fel de poluare atmosferică. În funcție de umiditate și de temperatură, ceața se poate forma brusc și apoi poate dispărea la fel de repede. Acest fenomen poartă denumirea de ceață flash sau ceață fulgerătoare, scrie NationalGeographic.org.

În nopțile senine, atunci când suprafața solului se răcește, se va răci și stratul de aer cel mai apropiat de pământ. Drept urmare, vaporii de apă  pot să devină saturaţi prin răcire dacă temperatura aerului coboară sub aşa-numitul „punct de rouă”. În această stare vaporii nu mai pot să rămână doar în stare gazoasă şi încep să se condenseze în mici picături de apă care, fiind în suspensie în straturile de aer de la suprafaţa solului, micşorează transparenţa aerului, provocând fenomenul pe care cu toții îl știm sub denumirea de ceață. Acest fenomen este vizibil cu ochiul liber datorită acestor mici picături de apă, care se contopesc în picături mai mari.

În acest fel se formează ceața la sol, care, de obicei, se produce în zonele unde aerul rece se concentrează pe timpul nopții, și anume deasupra locurilor, albiei râurilor sau mlaștinilor.

Specialiştii mai spun că ceața se mai poate forma și din motive dinamice. Cu alte cuvinte, acest fenomen meteorologic poate să-și facă apariția şi atunci când masele de aer mai calde sunt transportate de curenţii atmosferici peste mase de aer reci. În aceste condiţii apare fenomenul de evaporare condensată. Acesta este motivul pentru care ceaţa este mai frecventă toamna şi primăvara, când temperaturile sunt mai scăzute şi vaporii se formează mai repede.

Există o serie de metode de combatere a ceţii, cum ar fi încălzirea aerului din apropierea suprafeţei terestre, împrăştierea în ceaţă a unor substanţe higroscopice – cu scopul contopirii picăturilor care o alcătuiesc, emiterea unor unde sonore – care favorizează contopirea şi precipitarea picăturilor de apă din ceaţă, însămânţarea cu dioxid de carbon solid a ceţurilor sau însămânţarea cu picături suprarăcite sub –4 ˚Celsius, pentru îngheţarea şi precipitarea acestora.

Unde se formează de obicei ceața

Pentru formarea ceții trebuie să fie îndeplinite anumite condiții și, de aceea, nu își face apariția oriunde, ci în anumite zone unde se înregistrează diferențe mari de temperatură între zi și noapte și unde există un grad de umiditate mai mare. În același timp, ceaţa poate să-și facă apariția îndeosebi dimineaţa şi seara, când aerul rece îl întâlnește pe cel cald și invers.

Conform experților meteorologi, ceaţa se poate forma cel mai adesea în văi montane sau în regiunile unde există ape (lacuri, râuri, mări, oceane).

Pentru a înțelege și mai bine, trebuie să spunem că ceaţa este, de fapt un nor care se află la altitudini atât de joase încât se află în contact direct cu solul, însă se distinge de nor prin faptul că acesta nu atinge niciodată suprafața pământului. Același nor, care este considerat astfel de la altitudini joase, poate deveni ceață la altitudini mai mari, cum ar fi, spre exemplu, vârful unor munți sau dealurile.

Asta înseamnă că apariţia fenomenului de ceață este favorizată de o anumită temperatură şi de absenţa ori prezența vântului. Astfel, ceaţa se poate forma când aerul este saturat în vapori de apă la temperaturi de la +5˚Celsius şi până la – 5˚Celsius şi o viteză a vântului de 1-3 m/s. Dacă în aer există numeroase nuclee de condensare (fum, praf, etc.) atunci condensarea se poate produce şi la valori ale umidităţii relative sub 100%, ceea ce explică frecvenţa ceţii în aerul impurificat al oraşelor.

Citește și: De ce este zăpada albă

Urmărește-ne pe Google News