Notă: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc sfaturile unu specialist. Vă recomandăm, înainte de a încerca orice tratament, să consultați un specilaist și să urmați indicațiile acestuia.

Ce este o fobie

O fobie este o frică persistentă, excesivă, nerealistă de un obiect, persoană, animal, activitate sau situație. Este un tip de tulburare de anxietate. O persoană cu o fobie fie încearcă să evite lucrul care declanșează frica, fie o suportă cu mare anxietate și suferință.

Unele fobii sunt foarte specifice și limitate. De exemplu, o persoană se poate teme doar de păianjeni (arahnofobie) sau de pisici (ailurofobie). În acest caz, persoana trăiește relativ liberă de anxietate evitând lucrul de care se teme.

Unele fobii însă provoacă probleme într-o varietate mai mare de locuri sau situații. De exemplu, simptomele acrofobiei (frica de înălțime) pot fi declanșate prin privirea pe fereastra unei clădiri de birouri sau conducând peste un pod înalt.

Frica de spații închise (claustrofobia) poate fi declanșată de mersul într-un lift sau de folosirea unei toalete mici. Persoanele cu aceste fobii ar putea avea nevoie să-și schimbe drastic viața. În cazuri extreme, fobia poate dicta locul de muncă al persoanei, traseul de conducere, activități recreative și sociale sau mediul de acasă.

Fobiile din copilărie apar cel mai frecvent între 5 și 9 ani și tind să dureze puțin. Majoritatea fobiilor de lungă durată încep mai târziu în viață, în special la persoanele în vârstă de 20 de ani.

Fobiile adulților tind să dureze mulți ani și este mai puțin probabil ca acestea să dispară de la sine, cu excepția cazului în care sunt tratate. Fobia poate crește riscul unui adult de a face alte tipuri de boli psihiatrice, în special alte tulburări de anxietate, depresie și abuz de substanțe.

Ce este claustrofobia

Claustrofobia este o fobie situațională declanșată de o frică irațională și intensă de spațiile înguste sau aglomerate. Claustrofobia poate fi declanșată de lucruri precum: a fi ]nchis într-o cameră fără ferestre; a fi blocat într-un lift aglomerat; a conduce pe o autostradă aglomerată.

Pentru unii oameni, claustrofobia poate dispărea de la sine. Alții pot avea nevoie de terapie pentru a gestiona și a face față simptomelor neplăcute.

Care sunt simptomele claustrofobiei și ce le declanșează

Simptomele claustrofobiei apar în urma unui declanșator al fobiei, cum ar fi o cameră închisă sau într-un spațiu aglomerat. Ceea ce consideri un spațiu mic poate varia în funcție de severitatea fobiei tale.

Când întâmpinați simptome de claustrofobie, puteți simți că ați avea un atac de panică. Simptomele claustrofobiei pot include:

  • transpiraţie
  • tremur
  • bufeuri
  • senzație de frică sau panică intensă
  • anxietate
  • dificultăți de respirație
  • hiperventilatie
  • ritm cardiac crescut
  • durere în piept
  • greaţă
  • senzație de leșin sau amețeli
  • senzație de confuzie sau dezorientare

Aceste simptome pot fi ușoare sau severe. Dacă vă confruntați cu claustrofobie, puteți, de asemenea:

  • să evitați situațiile care declanșează, cum ar fi călătoria în avioane, metrouri, lifturi sau în mașini în timpul traficului intens
  • să cautați automat și compulsiv ieșirile în fiecare spațiu în care intri
  • să te temi că ușile se vor închide în timp ce ești într-o cameră
  • să stați în apropierea sau direct lângă ieșiri într-un loc aglomerat

Multe situații pot declanșa claustrofobia. Declanșatorii pot include:

  • să fii într-o încăpere mică fără ferestre
  • să fii într-un avion sau mașină mică
  • să fii într-un lift plin
  • să fii supus unui RMN sau CT
  • să fii într-o cameră mare, dar aglomerată, ca la o petrecere sau un concert

Descoperă mai multe despre frica de avion.

Alte locuri care pot declanșa claustrofobia includ:

  • toalete publice
  • spălătorii auto
  • ușile rotative
  • vestiare
  • peșteri sau spații înguste
  • tuneluri

De asemenea, se poate defini un spațiu mic sau restrâns în funcție de experiențele fiecăruia. Acest lucru este cauzat de faptul că oamenii au propriul sentiment unic al spațiului personal.

Care sunt cauzele claustrofobiei

Se știe foarte puțin despre ce cauzează claustrofobia. Factorii biologici, dar și cei de mediu însă pot juca un rol important. Oamenii dezvoltă de obicei claustrofobia în timpul copilăriei sau în adolescența.

Claustrofobia ar putea fi legată de disfuncția amigdalei, care este partea creierului care controlează modul în care procesăm frica. Fobia poate fi cauzată și de un eveniment traumatic, cum ar fi:

  • să fii blocat într-un spațiu îngust sau aglomerat pentru o perioadă lungă de timp
  • să te confrunți cu turbulențe majore în timpul zborului
  • să fi fost pedepsit prin a fi închis într-un spațiu mic, ca o baie
  • să fi fost blocat în transportul public aglomerat
  • să fi fost lăsat într-un spațiu îngust, precum un dulap

De asemenea, este mai probabil să dezvolți claustrofobie dacă ai crescut cu un părinte claustrofob sau un membru al familiei. Dacă un copil vede că persoana iubită se sperie de un spațiu mic, închis, poate începe să asocieze frica și anxietatea cu situații similare.

Când să ceri ajutor specializat

Dacă simptomele dumneavoastră au devenit persistente sau descoperiți că simptomele fizice ale fricii interferează cu viața de zi cu zi, este recomandat să contactați un medic. Un diagnostic precoce vă poate ajuta să vă gestionați simptomele.

Medicul dumneavoastră vă va examina simptomele și vă va face un examen fizic. De asemenea, specialiștii vă vor revizui istoricul de frică excesivă care:

  • nu este asociat cu o altă afecțiune
  • poate fi cauzată de anticiparea unui eveniment
  • declanșează atacuri de anxietate legate de mediu
  • perturbă activitățile normale de zi cu zi

Cum se poate trata claustrofobia

Claustrofobia este cel mai frecvent tratată prin psihoterapie. Diferite tipuri de consiliere vă pot ajuta să vă depășiți frica și să vă gestionați factorii declanșatori.

Ar trebui să discutați cu medicul dumneavoastră despre tipul de terapie care va funcționa cel mai bine pentru dvs. Este posibil ca un profesionist din domeniul sănătății mintale să întrebe despre simptomele actuale și antecedentele familiale, în special dacă alți membri ai familiei au avut fobii. Poate doriți să raportați orice experiență sau traumă care ar fi declanșat fobia – de exemplu, un atac de câine care duce la frica de câini. Tratamentul poate include oricare dintre următoarele:

Terapie cognitiv-comportamentală

Un terapeut cognitiv comportamental vă va învăța cum să gestionați și să modificați gândurile negative care apar din situațiile care vă declanșează claustrofobia. Învățând să-ți schimbi gândurile, poți învăța să-ți schimbi reacția la aceste situații.

Terapia rațional-emotivă și comportamentală

Terapie rațională emoțională comportamentală este o formă de CBT orientată spre acțiune, care se concentrează pe prezent. REBT se adresează atitudinilor, emoțiilor și comportamentelor nesănătoase și include contestarea convingerilor iraționale pentru a ajuta oamenii să dezvolte alternative realiste și sănătoase.

Relaxare și vizualizare

Terapeuții vă vor oferi diferite tehnici de relaxare și vizualizare pe care să le folosiți atunci când vă aflați într-o situație claustrofobă. Tehnicile pot include exerciții precum numărătoarea inversă de la o anume cifră sau imaginea unui spațiu sigur. Aceste tehnici vă pot ajuta să vă calmați anxietatea și să vă ușureze panica.

Terapia prin expunere

Terapia prin expunere este folosită în mod obișnuit pentru a trata stările de anxietate și fobiile. În această terapie, vei fi plasat într-o situație nepericuloasă care declanșează claustrofobia pentru a-ți confrunta și depăși frica. Ideea este că, cu cât ești mai expus la ceea ce te sperie, cu atât îți vei teme mai puțin.

Medicamente

De asemenea, medicul dumneavoastră vă poate prescrie antidepresive sau un medicament anti-anxietate pentru a vă ajuta să vă tratați panica și simptomele fizice. Atunci când sunt prescrise, medicamentele sunt de obicei utilizate în plus față de terapie. Acestea nu au rolul de a vindeca fobiile, ci de a susține terapia.

Sfaturi pentru gestionarea claustrofobiei

Multe persoane cu claustrofobie vor evita spațiile care declanșează afecțiunea. Dar s-ar putea să nu fie o soluție bună pe termen lung, deoarece s-ar putea să te trezești într-o situație înfricoșătoare, dar inevitabilă. Iată câteva modalități de a face față în timpul unui atac:

  • Respirați încet și profund în timp ce numărați până la trei pe inspir și trei pe expir.
  • Concentrează-te pe ceva sigur, cum ar fi timpul care trece pe ceas.
  • Vizualizați și concentrați-vă asupra unui loc sau moment care vă aduce calm.
  • Dacă puteți și aveți la îndemână, gustați ceva cu un gust proeminent, cum ar fi o lămâie.
  • De asemenea, este important să nu rezistați atacului atunci când are loc. Poate doriți să opriți atacul, dar dacă nu reușiți să îl opriți, anxietatea dvs. poate crește și agrava atacul. Este bine să fiți conștienți că este o emoție care nu vă definește și că ea va trece.

Aceptați că atacul de panică are loc, amintiți-vă că este în regulă să experimentați aceste sentimente, asigurați-vă că atacul nu pune viața în pericol și amintiți-vă că va trece.

Claustrofobia este tratabilă, iar oamenii se pot recupera din această afecțiune. Pentru unii oameni, claustrofobia dispare atunci când îmbătrânesc. Dacă nu, există diferite moduri în care vă puteți trata frica și simptomele fizice, precum și să vă gestionați factorii declanșatori pentru a trăi o viață activă și împlinită.

Surse- harvard.edu, healthline.com, nhs.uk.

Urmărește-ne pe Google News