ComenteazăCuprins:
Pe de altă parte, pot apărea situații și mai delicate în care, din cauza excesului de umiditate din casă sau al aerului prea cald care intră în contact cu suprafele reci (ferestre sau uși din sticlă), condensul poate avea un impact nefast asupra pereților, suprafețelor vopsite, perdelelor sau garniturilor geamurilor termopan, probleme care sunt adesea întâlnite la toate tipurile de clădiri.
Dacă te-ai lovit de o astfel de problemă nu trebuie să te panichezi pentru că există o serie de soluții pe cât de simple, pe atât de eficiente, care te vor ajuta să scapi de condens. În cele ce urmează îți vom spune care sunt cauzele care provoacă apariție condensului, cum și unde se formează și cum poți preîntâmpina apariția acestui fenomen.
Ce este condensul
Condensul este un fenomen natural în care cantitatea de vapori de apă din aer (umiditatea) se află la limita de saturație (100%), iar în acel moment apa se transformă din stare gazoasă în stare lichidă sau din stare lichidă în stare solidă. Cantitatea de apă aflată în atmosferă sub formă de vapori este variabilă și depinde de condițiile de presiune și de temperatură.
De regulă, condensul apare în timpul sezonului de iarnă, dar și în zilele de primăvară sau toamnă târzie, atunci când diferențele de temperatură între interior și exterior pot fi foarte mari. Condensul este primul semn că într-o încăpere există un nivel foarte ridicat de umiditate.
Fenomenul de condens își face apariția pe fondul unei ventilări ineficiente a locuinței, situație în care în aer va exista un grad ridicat de umiditate. Drept urmare, este extrem de important să identifici cauza apariției condensului și să o faci cât mai repede pentru că, dacă este vorba despre un nivel foarte ridicat de umiditate, acesta ar putea afecta și alte locuri și obiecte din casă.
Cum se formează condensul
Raportul dintre cantitatea de apă sub formă de vapori care se găsește în aer la un moment dat și cantitatea maximă de apă sub formă de vapori care poate fi în atmosferă, în aceleași condiții de presiune și de temperatură, se numește umiditate relativă. Atmosfera a cărei umiditate relativă este mai mică de 100% se numește nesaturată.
Un volum de aer cu vapori de apă nesaturat poate să devină saturat fără să existe un aport suplimentar de apă prin scăderea temperaturii și/sau a presiunii. În acel moment își va face apariția fenomenul de condens pe suprafețele cele mai reci (ferestre, pereți, uși din sticlă, etc.), astfel încât volumul de aer considerat va rămâne nesaturat.
Pentru a se evita ca umezeala să pătrundă în pereți sau să se depună pe ferestre ori uși trebuie să ventilezi (aerisești) foarte bine camera respectivă și să asiguri o temperatură optimă. Chiar și în timpul iernii și al toamnei, când toate ușile și ferestrele sunt ținute închise, cea mai eficientă metodă de a elimina în exterior vaporii de apă este de a deschide măcar două ferestre pentru o ventilație încrucișată, timp de aproximativ zece minute, de patru ori pe zi.
Ce factori favorizează apariția condensului
Condensul poate fi cauzat de un defect al feroneriei, însă, de cele mai multe ori, acest fenomen are drept cauză excesul de umiditate din casă sau aerul prea cald din locuință, care intră în contact cu suprafața rece a ferestrelor și ușilor.
De asemenea, există o serie de alți factori face favorizează apariția condensului în locuința ta. Concret, trebuie să știi că, în medie, o familie formată din patru persoane generează în fiecare zi în jur de 10-15 litri de vapori de apă prin respirație sau transpirație ori prin diverse activități casnice pe care le efectuează în interiorul locuinței.
Spre exemplu, doi adulți care dorm 8 ore produc în medie 750 ml de umezeală, care este absorbită ca vapori de apă în atmosferă. De asemenea, în timpul gătitului își fac apariția aburii, care ies din tigăi, crătiți sau ibricuri și apoi par că dispar, însă, în realitate, aceștia sunt absorbiți în atmosferă. Totodată, chiar aragazul poate fi uneori o sursă de vapori de apă, un aragaz pe gaz putând produce circa un litru de umezeală pe oră.
Mergând mai departe, baia este un mediu propice pentru formarea condensului pentru că este un spațiu incorect aerisit, ceea ce face să existe un nivel de umiditate foarte ridicat și o diferență de temperatură mult prea mare față de exterior. Astfel, vaporii produși de apa fierbinte folosită în timpul dușului sunt rapid absorbiți în atmosferă, în timp ce rufele întinse la uscat pot fi, la rându-le, o sursă de vapori în casa ta, aceștia depunându-se rapid pe feronerie, pe pereți, pe tavan, pe uși sau pe mobilă. Perdelele groase din fața ferestrelor acționează ca o barieră termică, împiedicând curenții de aer cald din încăpere să încălzească suprafața geamului. În plus, chiar și plantele de interior pot fi o sursă de vapori de apă frecventă și semnificativă.
În același timp, folosirea la construirea ori renovarea caselor/locuințelor a unor materiale precum betonul, ipsosul sau gresia, care necesită cantități mari de apă, poate fi o altă cauză care duce la apariția condensului. Mai mult decât atât, în cazul construcțiilor vechi, care au fost ridicate înainte să se țină cont de eficiența energetică, probabil că materialele folosite (cărămidă, lemn, ciment, etc.) erau mai poroase, iar acestea favorizează pătrunderea vaporilor de apă în pereți. O mare parte din cantitatea de vapori se va elimina în aerul din interiorul casei în timpul perioadei de uscare a acestor materiale. În schimb, ferestrele și ușile mai vechi nu sunt la fel de etanșe ca cele modelele moderne, iar asta înseamnă că o astfel de clădire va necesita lucrări importante de reabilitare pentru a preveni apariția condensului ori pentru a-l ține sub control.
Cum poți evita apariția condensului
Controlul nivelului de umiditate din locuința ta este foarte important în prevenirea apariției fenomenului de condens. Pentru asta, potrivit site-ului Envirovent.com, dacă dorești să eviți apariția condensului, există o serie de aspecte de care trebuie să ții seamă. Iată câteva dintre acestea:
- aerisește zilnic locuința, mai ales camerele care prezintă un risc ridicat de formare a condensului (bucătărie, baie);
- folosește un dezumidificator, al cărui principiu de funcționare constă în tragerea aerului printr-un ventilator și eliminarea umidității, ajutând, astfel, la menținerea suprafețelor uscate;
- poți să folosești și un purificator de aer cu filtre, care ajută la înlăturarea mirosurilor neplăcute și a unei mari părț din alergeni;
- asigură-te că temperatura din locuință este aceeași în toate încăperile;
- curăță caloriferele și schimbă periodic filtrele de la aparatele de aer condiționat;
- pentru uscarea rufelor folosește un uscător sau usucă-le pe balcon; dacă nu ai balcon, usucă hainele în casă, însă apoi aerisește foarte bine încăperea respectivă;
- folosește materiale termoizolante eficiente pentru casa ta, care nu lasă căldura sau frigul să pătrundă în interior;
- verifică starea țevilor din casa ta să nu prezinte defecțiuni și cea a ferestrelor și ușilor dacă acestea se închid etanș;
- în cazul în care condensul s-a format, șterge foarte bine picăturile de apă de pe geamuri cu ajutorul unei raclete sau de pe pereți și faianță cu o cârpă moale.
În același timp, va trebui să reglezi nivelul de umiditate din locuința ta în funcție de temperatura de afară. Spre exemplu, dacă afară sunt peste 10˚Celsius, în casă trebuie să existe o umiditate cuprinsă între 50 și 60%. Dacă temperatura exterioară este de 4-10˚Celsius, asigură în interior un nivel de umiditate de 40-50%. Atunci când mercurul termometrelor indică în exterior o temperatură a aerului de -6 – 4˚Celsius, în casă umiditatea nu trebuie să depășească 40%. În cazul în care temperatura aerului este de -12 – 6˚Celsius, umiditatea trebuie menținută în jurul valorii de 35%.
O altă metodă de a controla gradul de umiditate din locuință o reprezintă instalarea unei bariere de vapori pe pereții exteriori sau pe partea interioară a plafoanelor. Rolul acestei bariere de vapori este acela de a încetini considerabil sau chiar de a opri migrarea și condensarea vaporilor de apă, minimizând în acest fel efectele dăunătoare pe care le poate avea umiditatea asupra locuinței tale..
Ce boli pot dezvolta oamenii expuși la mucegai
Este important de știut faptul că umiditatea în exces duce de cele mai multe ori la formarea rapidă a mucegaiului, adică acele pete verzui sau negre care își fac apariția pe pereții locuinței tale ca urmare a condensului.
Mucegaiul este o ciupercă microscopică care se înmulțește prin spori, iar pentru a se putea dezvolta, acești spori vor avea nevoie de umiditate. În cazuri de expunere îndelungată la mucegai trebuie să știi că oamenii pot dezvolta o serie de boli, după cum urmează:
- astm sau agravarea astmului în cazul persoanelor care sunt deja bolnave;
- sinuzită fungică;
- disfuncționalități renale și gastrointestinale;
- tulburări neurocognitive și probleme de memorie;
- afecțiuni pulmonare;
- afecțiuni ale articulațiilor și mușchilor;
- afecțiuni ale sistemului nervos;
- probleme de vedere;
- depresie.
Vezi şi ce este și cum se formează ceața!