Ce este febra leneşului şi cum se transmite

Ce este febra leneșului

„Febra leneșului” este o boală infecțioasă emergentă, care este cauzată de virusul Oropouche. Este vorba despre un arbovirus din familia Bunyaviridae, care a atras atenția lumii medicale din cauza capacității sale de a provoca epidemii în regiunile tropicale și subtropicale.

Virusul Oropuche (OROV) este transmis cu predilecție prin înțepăturile unor insecte hematofage. În pofida faptului că nu este la fel de cunoscută ca alte boli virale precum Dengue sau Zika, febra leneșului este o reală amenințare pentru oameni, în special pentru cei din regiunea bazinului Amazonului, în America de Sud, în special în zonele tropicale și subtropicale.

Denumirea populară a acestei boli provine de la faptul că virusul a fost inițial descoperit în 1955, într-un sat din Trinidad-Tobago, situat în apropierea râului Oropouche. Primul focar semnificativ al acestei boli a fost înregistrat în anul 1960, în Brazilia, și a fost identificat pe baza unei mostre de sânge prelevate de la un leneș cu trei degete (Bradypus tridactylus), o specie care trăiește în pădurile tropicale din nordul continentului sud-american. Până în prezent, specialiștii confirmă că virusul Oropouche nu poate fi transmis direct de la o persoană la alta, conform datelor disponibile.

Recomandări

Românca de pe malul Mării Adriatice care face torturi cu scufundarea Titanicului

Cum se transmite virusul febrei leneșului

Virusul Oropouche a fost inițial transmis de la animale la oameni prin intermediul unor vectori, cum ar fi țânțarii infectați din specia Culicoides paraensis, care este o musculiță hematofagă cunoscută și sub denumirea de musca neagră, conform unui raport publicat de CBS News, care citează Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). În regiunile din America de Sud, transmiterea virusului se menține într-un ciclu care implică insectele și gazdele vertebrate non-umane, cum ar fi rozătoarele, leneșii și păsările.

Persoanele care călătoresc în astfel de locuri pot fi înțepate de insecte infectate, devenind astfel potențiali purtători ai virusului în mediile urbane. Schimbările climatice și despăduririle cresc oportunitățile de interacțiune între oameni și insectele infectate cu acest virus, inclusiv în zone temperate precum Europa, sporind riscul de răspândire, conform Organizației Panamericane a Sănătății (PAHO).

De asemenea, se pare că ar fi fost înregistrate și câteva cazuri de transmitere directă între oameni prin intermediul transfuziilor de sânge sau al altor proceduri medicale care implică schimb de fluide corporale. Totuși, nu există dovezi clare că virusul Oropouche se poate transmite pe cale directă de la o persoană la alta, însă datele furnizate de ministrul brazilian al sănătății indică posibilitatea de transmitere de la o mamă însărcinată la făt. În astfel de situații, virusul poate cauza complicații severe, inclusiv pierderea sarcinii sau malformații congenitale.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Simptome asociate cu febra leneșului

Potrivit experților de la CDC, aproximativ 60% dintre persoanele infectate cu virusul Oropouche dezvoltă simptome similare cu cele observate în alte febre virale, precum febra denga sau Zika, și pot reapărea periodic. După o perioadă de incubație de 4-8 zile, pacienții pot să prezinte manifestări variate, inclusiv febră mare, dureri de cap severe, disconfort în zona din spatele ochilor, fotosensibilitate, dureri musculare și articulare, frisoane, greață, vărsături și, în anumite cazuri, erupții cutanate.

Un simptom distinctiv al febrei leneșului este senzația profundă de oboseală și de epuizare, care poate persista mai multe săptămâni după dispariția celorlalte semne clinice, de unde și denumirea populară a acestei boli. Durata simptomelor este de obicei scurtă și variază între două și șapte zile, iar majoritatea celor infectați se recuperează complet într-un interval cuprins între câteva zile și o lună.

Cu toate că boala nu este considerată fatală, aceasta poate duce la complicații serioase în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu sisteme imunitare slăbite. Statisticile recente arată că mai puțin de 5% dintre cei afectați pot dezvolta forme severe ale bolii, care pot include meningită, encefalită sau alte complicații neurologice. Cu toate acestea, decesele cauzate de virusul Oropouche sunt extrem de rare.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

Câte cazuri de febra leneșului s-au raportat în 2024

Până în prezent, s-au raportat cazuri de transmitere locală în țări precum Bolivia, Brazilia, Columbia, Cuba și Peru. În Statele Unite ale Americii nu există încă dovezi de transmitere locală, deși au fost documentate cazuri la persoane care au călătorit în zone endemice. În ceea ce privește teritorii precum Puerto Rico și Insulele Virgine americane, nivelul de risc rămâne incert, având în vedere similaritățile ecologice cu Cuba. Ulterior, alte trei țări și un teritoriu (Ecuador, Guyana, Panama și Insulele Cayman) au confirmat prezența unor cazuri de febra leneșului în Regiunea Americilor în anul care tocmai s-a încheiat.

Datele statistice adunate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că, până la data de 25 noiembrie 2024, la nivel mondial au fost raportate 11.634 de cazuri confirmate de Oropouche, inclusiv două decese. Dintre acestea, în Europa au fost înregistrate 30 de cazuri și un deces, în Germania, Spania și Italia. OMS evaluează riscul global reprezentat de acest virus ca fiind unul ridicat la nivel regional și scăzut la nivel global, motiv pentru care recomandă țărilor cu risc să consolideze supravegherea epidemiologică și entomologică și să consolideze măsurile preventive în rândul populației.

Metode de prevenție ale febrei leneșului

Febra leneșului reprezintă o amenințare serioasă, inclusiv în Europa, iar prevenirea răspândirii acesteia necesită o monitorizare constantă și implementarea unor măsuri stricte de prevenție pentru a împiedica apariția unor focare majore. În prezent, nu există nici un vaccin disponibil pentru a proteja împotriva infectării cu virusul Oropouche și nici tratamente antivirale specifice care să combată această afecțiune cunoscută sub denumirea de febra leneșului.

Diagnosticul poate să fie confirmat prin intermediul unor teste de laborator specializate, însă acestea nu sunt accesibile pe scară largă în laboratoarele de diagnostic uzuale. De asemenea, alte virusuri mai comune, cum ar fi cele asociate febrei denga, trebuie excluse înainte de a confirma prezența virusului Oropouche, aflăm de la specialiștii de la CDC. Janet Hamilton, expert în epidemiologie, subliniază că este important să ne concentrăm pe metode eficiente de prevenire a înțepăturilor de țânțari.

Cele mai la îndemână măsuri constau în evitarea călătoriilor în regiunile unde există focare active și reducerea expunerii la țânțari în perioadele de vârf ale activității acestor insecte, mai exact dimineața devreme și seara. În același timp, pentru a ne proteja pielea împotriva înțepăturilor diverselor insecte, experții în domeniul sanitar ne recomandă să purtăm haine cu mâneci lungi și pantaloni, să utilizăm substanțe repelente, care s-au dovedit eficiente în prevenirea înțepăturilor, și să aplicăm o serie de măsuri suplimentare de protecție, cum ar fi dormitul sub plase de țânțari tratate cu insecticid. Având în vedere riscurile asociate, femeile însărcinate sunt sfătuite să evite călătoriile în regiunile afectate, deoarece această boală poate avea consecințe grave asupra sarcinii.

Ce impact poate avea virusul febrei leneșului

Procesul de modificare a geografiei răspândirii virusului Oropouche sugerează implicarea unor noi purtători în ciclul de transmitere. Actuala epidemie de OROV a reafirmat ipoteza ca bolile tropicale neglijate să reapară cu un impact semnificativ asupra sănătății publice. Deși au trecut 70 de ani de când virusul a fost izolat pentru prima dată, există în continuare o anumită lipsă de informații cu privire la ciclul viral enzootic, competența vectorului pentru speciile de țânțari și musculițe infectate cu OROV și metode eficiente pentru stabilirea diagnosticului, susțin experții epidemiologi de la CDC.

Aceștia subliniază importanța unor cercetări epidemiologice și ecologice aprofundate pentru identificarea regiunilor care ar putea fi expuse riscurilor crescute de febra leneșului și pentru evaluarea impactului pe care îl poate avea acest virus, potrivit Science Direct. În 2024 au fost confirmate primele decese cauzate de virusul Oropouche, împreună cu dovezi privind transmiterea de la mamă la făt, ceea ce poate duce la complicații grave la naștere.

Cel puțin cinci cazuri de infectare la femei însărcinate au dus la moartea fătului sau la malformații congenitale, printre care și microcefalia, o afecțiune rară, care implică dezvoltarea incompletă a creierului. Specialiștii spun că astfel de rezultate severe ar putea fi influențate de interacțiunea mai multor virusuri. Concret, pe măsură ce numărul infecțiilor va crește, pot apărea cazuri rare și neașteptate de simptome clinice grave sau chiar de decese.

Pentru prima dată, prezența anticorpilor împotriva virusului Oropouche, care indică o infecție de dată mai recentă, a fost detectată la nou-născuți diagnosticați cu microcefalie. Deși această descoperire sugerează o posibilă legătură între infecția intrauterină și malformațiile neurologice, informațiile destul de limitate despre această boală nu permit stabilirea unei relații directe de cauzalitate. Această asociere rămâne o prioritate pentru studii viitoare pentru clarificarea mecanismelor implicate și a măsurilor necesare de prevenție.

Vezi şi ce este virusul Alaskapox!

Urmărește-ne pe Google News