Ce este grindina – ce să faci în caz de grindină

Ce sunt fenomenele meteorologice

Fenomenele meteorologice reprezintă manifestări naturale ale factorilor atmosferici, precum modele de presiune, temperatură, umiditate sau mișcarea maselor de aer. Acestea variază de la fenomene obișnuite precum ploaia, ninsoarea sau vântul, cu efecte benefice asupra vieții în general, până la fenomene extreme cum ar fi furtunile, fulgerele, uraganele, tornadele sau grindina, care au un caracter disproporționat și dăunător pentru oameni și mediul înconjurător pe termen scurt, mediu sau lung, potrivit Stratos.

De altfel, grindina poate provoca pagube materiale serioase, în funcție de cât de mare este și de cât durează o astfel de ploaie. De aceea, înțelegerea acestui fenomen natural și a modului în care se produce este esențială pentru a ne putea adapta la condițiile climatice și pentru a ne proteja împotriva eventualelor pagube.

Ce este grindina

Grindina este un fenomen meteorologic periculos și dăunător, care sub formă de precipitații solide, formate din bucăți de gheață de diferite dimensiuni, care cad din cer în timpul furtunilor. De obicei, acest tip de precipitații apare de regulă în lunile de primăvară, de vară și de toamnă, atunci când furtunile sunt mai frecvente.

Recomandări

Cum a ajuns o firmă de avocați să pună poprire pe indemnizația de handicap a victimei unui accident auto: „Mi-au zis că pot scoate despăgubiri. M-au păcălit, am semnat, asta e”

În general, bucățile de gheață variază de la dimensiunea unui bob de mazăre până chiar la cea a unei mingi de fotbal, ceea ce poate provoca mari pagube materiale și chiar victime omenești, aflăm de pe site-ul Accuweather.

Bucățile de gheață se formează în nori de furtună atunci când aerul cald care se ridică împinge picăturile de apă spre părțile superioare ale norilor unde temperatura este situată sub punctul de îngheț. Un alt loc unde se formează grindina îl reprezintă norii de tip cumulonimbus, care au o mișcare intensă a aerului, cunoscută drept mișcare ascendentă.

Cum se formează grindina

Grindina se formează atunci când suprafața caldă a Pământului face ca apa să se evapore și să se ridice în atmosferă, iar temperaturile din părțile medii și superioare ale norilor de furtună ajung foarte aproape de valorile înghețului, chiar și vara sau toamna. Furtunile conțin, de asemenea, o coloană ascendentă de aer, cunoscută sub numele de curent ascendent, iar viteza acestor curenți variază de la o furtună la alta și joacă un rol-cheie în formarea grindinei.

Recomandări

Ruptura din interior crește: Bloggerii militari ruși critică vehement Kremlinul și strategia folosită în războiul din Ucraina

Când picăturile de apă rămân în interiorul furtunii din cauza acestor curenți ascendenți, acestea se ciocnesc uneori între ele și îngheață, formând grindina. Când bucățile de gheață s-au ciocnit cu suficiente picături de apă și cresc în dimensiune, devin suficient de grele pentru a coborî mai repede decât mișcarea ascendentă a aerului care le suspenda anterior. În acel moment încep să cadă pe sol sub formă de grindină, conform CNN. Dimensiunea finală a bucăților de gheață depinde de cât de mult rămân acestea în nori și de câte straturi de apă înghețată acumulează.

Modurile de formare a grindinei

Formarea grindinei poate fi împărțită în două moduri, și anume creștere umedă și creștere uscată, conform National Weather Service, citat de CNN. În timpul creșterii umede, picăturile evaporate chiar deasupra liniei de îngheț din atmosferă formează mici bucăți de gheață, care se ciocnesc apoi cu picăturile de apă „super-răcite” înconjurate fiind de aer rece, dar nu complet înghețat. Aceste noi formațiuni cad apoi și îngheață împreună relativ lent, ceea ce poate da grindinei o serie de forme interesante în funcție de modul în care se combină bucățile. Datorită faptului că înghețul nu este imediat în timpul creșterii umede, bulele de aer pot scăpa, ceea ce face ca aceste bucăți de gheață să fie parțial transparente.

Recomandări

Ciclonul „devastator” care n-a adus urgia în Capitală, dar a creat panică generală. Imagini cu „mega-furtuna” din București

De partea cealaltă, creșterea uscată are loc atunci când temperaturile sunt suficient de scăzute sub pragul înghețului pentru ca picăturile de apă să înghețe imediat când se ciocnesc cu bucata de gheață mai mică ce devine centrul bulgărelui de grindină, cunoscută și sub numele de nucleu al grindinei. De asemenea, datorită faptului că bucata de gheață se formează prin înghețare imediată, bulele de aer rămân în interior, iar bulgărele apare tulbure.

Cum crește în dimensiuni grindina

Grindina este măsurată în funcție de diametrul său și, de obicei, mărimea acesteia este stabilită în raport cu diverse obiecte comune care au dimensiuni similare. Bulgărele de gheață poate să crească doar dacă există un curent ascendent într-o furtună, care îl suspendă suficient de mult pentru a permite o înghețare suplimentară. În cazul în care o bucată de gheață este îndepărtată de curentul ascendent, aceasta va cădea pe pământ.

În schimb, dacă bulgărele de grindină este preluat de aerul din interiorul furtunii și aruncat înapoi în atmosferă, deasupra liniei de îngheț, acesta va reîngheța și va crește mai mult, producând o grindină potențial mai mare, mai ales dacă ciclul se repetă iar și iar. Cu alte cuvinte, dimensiunea unui bulgăre de grindină depinde în mod direct de forța furtunii, adică în funcție de cât este de puternic curentul ascendent, cu atât grindina va fi mai mare.

Cu ce viteză cade pe pământ grindina

În momentul în care grindina devine prea grea, aceasta va pica pe pământ, provocând pagube însemnate mașinilor și caselor și reprezentând un mare pericol pentru oricine se află afară în timpul furtunii. Probabil că mulți își pun întrebarea cu ce viteză cade pe pământ grindina, însă este greu de dat un răspuns exact.

În primul rând, trebuie să știi că viteza de cădere a grindinei depinde de dimensiunea bulgărelui de gheață, de frecarea dintre acesta și aerul înconjurător, de condițiile locale de vânt (atât orizontale, cât și verticale), precum și de gradul de topire a pietrei de grindină. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul oficial al National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), grindina cade spre pământ cu viteze foarte mari, chiar și în cazul bucăților de gheață foarte mici.

Cu toate acestea, cercetări recente efectuate cu ajutorul unor mulaje imprimate 3D ale unor bulgări de grindină reale suspendate într-un tunel de vânt vertical au arătat în mod repetat că pietrele de grindină naturale au o viteză de cădere mai mică decât cea a sferelor de gheață solidă. În cazul bucăților de gheață de mici dimensiuni (cu diametrul mai mic de 2,5 cm), viteza de cădere estimată este cuprinsă între 15 și 40 km/h. Pentru pietrele de grindină care pot fi observate în mod obișnuit într-o furtună puternică și care au diametrul între 2,5 și 4,5 cm, viteza de cădere estimată este situată între 40 și 65 km/h.

În schimb, în timpul celor mai puternice furtuni de grindină, care produc unele dintre cele mai mari căderi de gheață la care ne putem aștepta, cu diametrul între 5 și 10 cm, viteza de cădere preconizată este între 70 și 115 km/h. Cu toate acestea, există o mare incertitudine în aceste estimări din cauza variabilității formei grindinei, a gradului de topire a gheții, a orientării căderii și a condițiilor de mediu.

Cu toate acestea, este posibil ca grindina foarte mare, care are un diametru de 10 cm, să cadă cu o viteză de peste 160 km/h. Cea mai mare grindină înregistrată vreodată a căzut în 2010 peste orașul american Vivian (Dakota de Sud) și avea un diametru de 20 cm, care este echivalentul unei mingi de bowling, mai precizează CNN.

Ce să faci în caz de grindină

Dincolo de faptul că înțelegerea fenomenului extrem de grindină este utilă pentru managementul riscurilor, aceasta ne poate ajuta semnificativ și la implementarea măsurilor de precauție și de intervenție în fața acestor situații periculoase. Autoritățile române au pus la dispoziție un ghid complet care conține recomandări utile referitoare la ceea ce trebuie să facem înainte, în timpul, dar și după o furtună puternică cu grindină. Acest ghid poate fi consultat pe Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență (Fiipregătit.ro). Iată ce trebuie să faci în caz de grindină:

În timpul grindinei

Dacă te afli afară

• Caută adăpost într-o clădire sau într-un autovehicul. Evită să stai în aer liber sau sub copaci deoarece grindina poate provoca răni foarte grave.
• Stai departe de obiectele înalte, precum copaci, turnuri, garduri metalice sau stâlpi.
• Dacă te afli într-o zonă deschisă și nu există în apropiere nici un adăpost, așază-te în poziția ghemuit și protejează-ți capul cu mâinile, notează ThePersonal.com.

Dacă ești la volan

• Oprește-te repede într-un loc sigur departe de copaci și de structuri care ar putea cădea, de preferat într-o benzinărie sau într-o parcare acoperită. Dacă nu există astfel de locuri, parchează mașina astfel încât grindina să lovească parbrizul întărit și nu geamurile laterale și luneta.
• Evită zonele inundate deoarece grindina și ploaia torențială pot bloca scurgerile pluviale și pot provoca inundații rapide.

Dacă te afli în casă

• Rămâi în interior și departe de ferestrele sau ușile din sticlă.
• Închide bine ferestrele şi uşile și trage draperiile sau jaluzelele pentru a te proteja în cazul în care se sparge vreun geam.
• Dacă există o întrerupere de curent, deconectează aparatele electronice pentru a evita deteriorarea cauzată de o supratensiune. În plus, este recomandat să folosești o lanternă în loc de lumânări, care poate fi un pericol de incendiu.
• Fii atent la avertizările meteorologice emise de autorități (Ro-alert și aplicația DSU) și urmărește prognozele pentru a fi pregătit.

Protejează-ți proprietatea

• Dacă ai garaj, adăpostește-ți aici mașina. Dacă nu dispui de garaj, acoper-o cu o pătură groasă pentru a proteja tabla și geamurile.
• Acoperă sau depozitează în interior piesele de mobilier exterior.

În caz că ai nevoie de asistență medicală, nu ezita să suni la numărul unic de urgență 112.

După grindină

• Inspectează proprietatea și notează orice pagubă observată la casă sau la mașină. Pentru ca procesul de revendicare a asigurării să decurgă repede și eficient, fotografiază locurile afectate și fă un inventar al obiectelor deteriorate.
• Anunță compania de asigurări dacă locuința sau mașina a fost avariată în urma unei furtuni cu grindină, astfel încât aceasta să vă poată îndruma în procesul de despăgubire.

Vezi şi ce este și cum se formează ceața!

Urmărește-ne pe Google News