Cuprins:
Apoi, aproape toată ziua, stăm cu ochii în ecranele laptopurilor și tabletelor de la serviciu, după care, odată ajunși acasă, ne uităm la televizor la un film, la emisiunea preferată ori la o transmisiune sportivă. Încheiem ziua stând în pat, din nou cu ochii în ecranele telefoanelor noastre mobile, mult după apusul soarelui. Dar, câți dintre noi știm ce se ascunde în spatele acestui flux de lumină albastră pe care îl captăm și cum ne afectează sănătatea?
Ce este lumina albastră
Majoritatea undelor electromagnetice sunt invizibile. Dar o mică bandă de unde, cunoscută sub numele de lumină vizibilă, poate fi detectată de ochiul uman. Această parte a spectrului de lumină vizibilă poartă denumirea de lumină albastră.
Datorită acestor lungimi de undă scurte, lumina albastră are o energie mai mare comparativ cu celealte culori din spectrul vizibil, și anume roșu, portocaliu, galben, verde, indigo și violet. Împreună, acestea formează lumina albă pe care o vedem cu toții atunci când soarele strălucește, aceasta fiind principala sursă de lumină albastră, relatează specialiștii de la WebMD.
Lumina albastră este prezentă în mod natural în lumina soarelui și joacă un rol esențial în reglarea ritmului circadian, ciclul natural de somn-veghe al corpului uman. În afara soarelui, multe dispozitive electronice moderne emit lumină albastră, iar cele mai comune sunt ecranele digitale, cum ar fi cele ale smartphone-urilor, tabletelor, laptopurilor, televizoarelor inteligente și consolelor de jocuri video.
În același timp, sursele de iluminat artificial, așa cum este cazul becurilor LED și a celor fluorescente, emit o cantitate semnificativă de lumină albastră. Deoarece folosim aceste dispozitive pe perioade lungi, suntem expuși la lumina albastră mai mult decât oricând.
Lungimea de undă a luminii albastre
Fiecare culoare din spectrul luminii vizibile are o lungime de undă și un nivel de energie diferite. Lumina albastră are lungimi de undă mai scurte și un nivel de energie mai mari comparativ cu alte culori. Mai exact, lumina albastră are lungimi de undă scurte cuprinse între 400 și 500 de nanometri. Cu cât unda de „blue light” este mai lungă, cu atât ea transmite mai puțină energie. Unele cercetări în domeniu arată că există o strânsă legătură între deteriorarea ochilor și lumina albastră cu undă scurtă cu lungimi de undă cuprinse între 415 și 455 nanometri.
De asemenea, cea mai mare parte a luminii emise de LED-urile utilizate la telefoanele inteligente, televizoare și tablete are lungimi de undă cuprinse între 400 și 490 de nanometri. De fapt, acestea sunt doar puțin mai lungi și mai puțin puternice decât undele ultraviolete (UV), care sunt prea scurte pentru ca oamenii să le poată vedea cu ochiul liber, potrivit Health Line.
Experții în sănătate avertizează împotriva efectelor nocive pe care le au razele UV, care pot afecta pielea și ochii. Ei bine, undele de lumină albastră de înaltă energie sunt aproape la fel de puternice ca UV-urile.
Cât de nocivă este lumina albastră
Nu toate culorile din spectrul luminii au același efect. Spre exemplu, lungimile de undă albastre, care sunt benefice în timpul zilei deoarece stimulează atenția, timpii de reacție și starea de spirit, par să fie cele mai dăunătoare pe timpul nopții.
Proliferarea dispozitivelor electronice cu ecrane, precum și a iluminatului eficient din punct de vedere energetic sporesc expunerea noastră la lungimile de undă albastre, în special după apusul soarelui. Dar s-ar putea să plătim un preț pentru că ne bucurăm de toată această lumină. Deși este benefică pe timp de zi, lumina albastră îți poate afecta somnul nocturn.
Cercetările în domeniu arată că lumina poate chiar provoca apariția unor boli precum cancerul, diabetul, bolile de inimă și obezitatea. Explicația este aceea că, noaptea, lumina albastră dă peste cap ceasul biologic al organismului sau ritmul circadian. Lumina albastră, care este emisă atât de soare, cât și de dispozitivele inteligente, poate avea efecte nocive asupra sănătății noastre.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale expunerii la lumina albastră este că lumina aceasta pătrunde adânc în piele și poate provoca chiar schimbări la nivel celular, se mai precizează pe site-ul Health Line.
Cum ne afectează ochii lumina albastră
Experții de la WebMD explică că expunerea timp îndelungat la o cantitate mare de lumină albastră sau de raze ultraviolete poate să aibă efecte negative asupra ochilor noștri, favorizând apariția bolilor oculare. Unul dintre principalele efecte îl reprezintă oboseala oculară digitală, care poartă denumirea de sindromul privitului la computer.
Acesta afectează în jur de 50% dintre utilizatorii de calculatoare și se manifestă prin simptome precum ochii obosiți, uscați, iritați, dureri de cap și vedere încețoșată. De asemenea, există dovezi că aproape toată lumina albastră trece direct prin partea din spate a retinei, ceea ce poate provoca o afecțiune care se numește fototoxicitate.
Aceasta poate să contribuie la dezvoltarea unei boli degenerative, denumită degenerescență maculară legată de vârstă (AMD), o afecțiune care poate duce la pierderea vederii centrale. În acest moment, aceasta este incurabilă, însă există metode pentru încetinirea progresiei ei. Gradul de afectare al retinei depinde de lungimea de undă și de timpul de expunere. O serie de studii pe animale au arătat că și o expunere scurtă, care poate dura de la câteva minute la câteva ore, poate fi dăunătoare. În plus, s-a demonstrat că un filtru care taie 94% din lumina albastră reduce daunele.
Lumina albastră și somnul
Cercetătorii încă nu s-au pronunțat cu privire la efectele pe care lumina albastră le poate avea pe termen lung asupra sănătății ochilor umani. Cu toate acestea, există un consens mai larg în ceea ce privește efectele pe care lumina albastră le are asupra ciclului circadian, adică asupra ciclului natural de somn-veghe al corpului uman.
Senzorii de lumină din ochi și chiar din piele pot percepe diferența dintre valurile intense de lumină albastră ale luminii de zi și tonurile mai calde și mai roșii care indică sfârșitul zilei. Când lumina din jurul nostru trece în aceste nuanțe de apus de soare, senzorii din ochi determină organismul să elibereze rezervele naturale de melatonină, care este hormonul ce induce somnul, precizează Health Line.
Un studiu din 2015 a arătat că, atunci când oamenii sunt expuși la lumina albastră la orele de seară, corpurile lor nu eliberează la fel de multă melatonină, iar ciclurile de somn le sunt întârziate sau perturbate. Potrivit unei revizuiri din 2019 a acelui studiu, atunci când lumina albastră perturbă ciclul de somn, pot apărea și alte probleme, cum ar fi un risc crescut apariție a unor tipuri de cancere legate de hormoni, cum ar fi cele de sân și de prostată.
De asemenea, pot apărea niveluri mai scăzute de leptină, o substanță chimică ce semnalează sațietatea după mese, precum și modificări metabolice, în special ale glicemiei.
Cum îi afectează lumina albastră pe copii
Ochii copiilor nu filtrează la fel de bine lumina albastră așa cum o fac ochii adulților. O cantitate prea mare de lumină provenită de la ecranele dispozitivelor inteligente poate să crească riscurile de a dezvolta obezitate, miopie și probleme de concentrare și de memorie.
Noaptea, aceasta poate determina organismul micuților să elibereze melatonină chiar mai lent decât al unui adult. Pentru a le proteja ochii, părinții trebuie să le limiteze copiilor timpul petrecut de aceștia în fața ecranelor. În plus, experții de la Web MD recomandă ca adulții să le spună celor mici să lase deoparte toate dispozitivele electronice, inclusiv dispozitivele de joc portabile, cu cel puțin o jumătate de oră înainte de culcare.
Lumina albastră și sănătatea mintală
Expunerea pe timp de noapte la lumina albastră a fost asociată cu o serie de simptome depresive în studiile efectuate pe animale. Însă, expunerea la lumina albastră în timpul zilei poate să aibă efectul opus. Aceasta a fost folosită pentru a trata tulburările afective sezoniere (Seasonal Affective Disorder – SAD).
Vorbim despre o formă de depresie generată de schimbările de anotimp, care se instalează de obicei toamna, agravându-se iarna sau înainte de încheierea primăverii. Unele persoane suferă o tulburare sezonieră ușoară, care este cunoscută sub numele de „winter blues”.
Cercetările arată că 20 de minute de expunere la lumină albastră dimineața ajută la ameliorarea simptomelor SAD.
Atenuarea efectelor luminii albastre
Cea mai eficientă metodă de a reduce expunerea la lumina albastră seara este pur și simplu oprirea surselor. Asta înseamnă atenuarea sau reducerea iluminatului cu LED-uri și cu becuri fluorescente din casă și, totodată, oprirea dispozitivelor electronice după ce se întunecă afară.
Ochelarii speciali pot fi, de asemenea, de ajutor în tentativa de reducere a expunerii la lumina albastră. Deși s-ar putea să nu funcționeze în cazul tuturor persoanelor, blocarea luminii albastre sau ochelarii de culoarea chihlimbarului pot reduce efectele de suprimare a melatoninei ale luminii puternice, explică cei de la Sleep Foundation.
Este posibil să nu fie întotdeauna fezabil să opriți sursele de lumină albastră după lăsarea întunericului, însă există o varietate de modalități de a reduce expunerea la lumina albastră care poate interfera cu somnul tău, și anume:
- Fă-ți o rutină: setează o alarmă care să-ți reamintească să oprești aparatele electronice cu două până la trei ore înainte de culcare.
- Folosește o lampă cu lumină diferită: dacă îți place să citiești în pat, încearcă o lampă care emite lumină roșie sau portocalie în loc de lumină albastră.
- Redu luminozitatea ecranelor: redu nivelul de luminozitate al ecranelor dispozitivelor electronice sau folosește funcția „mod de noapte” cu care sunt dotate unele device-uri.
- Utilizează o aplicație dedicată: dacă trebuie să utilizezi dispozitive înainte de culcare, încearcă una dintre aplicațiile specifice pentru smartphone care te pot ajuta să reduci emisia de lumină albastră.
- Îmbunătățește-ți mediul de somn: dacă în dormitorul tău există surse de lumină pe care nu le poți reduce sau opri, încearcă să folosești o mască pentru ochi pentru a te proteja împotriva acestora odată ce te-ai urcat în pat.
Foto:
Citește și: Care e temperatura ideală pentru un somn odihnitor
dabaca2020 • 27.08.2024, 10:35
Multumim pentru articol educativ care ne schimba parerile despre lucruri necunoscute .