ComenteazăObservă cu atenție relația celor doi
Ai putea să ai discuții deschise cu adolescentul tău. Încearcă să înțelegi ce anume l-a atras la fata respectivă sau ce calități ale băiatului au făcut-o pe fata ta să se îndrăgostească de prietenul ei. Ai putea să zici că respectiva/respectivul nu are nimic bun, dar nimeni nu este chiar lipsit de calități.
Observă bine „intrusul” și vezi ce îi place copilului tău la acea persoană, dar și ce nepotriviri sunt între ei. Apoi, ai putea să vorbești cu el și să-i spui, de exemplu, „că e de înțeles de ce l-a atras fata respectivă, dar că el are alte standarde de viață, alte vise de viitor și că diferența aceasta se va vedea pe termen lung. Explică-i cum ar trebui să fie o relație. Dacă poți să îi dai și exemplul personal, cu atât mai bine. După toate acestea, lasă l să decidă singur ce va face mai departe, dându i sentimentul că-și decide singur viața”, te sfătuiește psihologul.
Când să te opui
În cazul în care relația copilului tău reprezintă un real pericol, adică îl poate implica în activități ilicite, trafic de persoane, prostituție, îl poate face să abandoneze școala etc., atunci „poți interveni cu orice mijloace, pentru că ai datoria morală de a avea grijă de el”, ne atenționează Cristina Ion-Rădulescu.
Ce să nu îi spui!
Psihologul ne face o listă cu replici pe care să nu le rostești de față cu copilul tău:
►”eu am fost ca tine, dar tu ca mine, încă nu”;
►”eu știu mai bine”;
►”faci așa, pentru că așa zic eu”;
►”îți interzic”;
►”mă dezamăgești”.
►NU-ȚI EXPRIMA DEZAPROBAREA
„Problema nu este că nu îți place prietenul fetei tale (respectiv, prietena fiului tău), doar că, exprimându-ți dezaprobarea, nu vei face nimic altceva decât să îți îndepărtezi copilul, activând niște rezistențe în comunicare peste care va fi foarte greu să treci mai târziu.
Poți aprecia (din exterior) ce tipar relațional are copilul tău: oare de ce l-a ales pe acest individ să se îndrăgostească de el și ce-i oferă din punct de vedere emoțional. De exemplu, dacă îi acordă aprecierea lui sau acceptarea, te poți întreba unde îi lipsesc acestea (acasă, la școală, la serviciu – dacă e angajat). Fii sinceră, obiectivă și, mai ales, fii alături de el. Îndeamnă-l să ți se destăinuie, fii acolo când are nevoie de tine, nu-l judeca și amintește-ți că și tu ai făcut greșeli. Copilul tău nu are nevoie să îi impui punctul tău de vedere și nici să-l compari cu altul. El are nevoie să îi respecți unicitatea și să poți corecta tu tiparul de relație pe care l-a văzut în casa ta, dacă a observat că este ceva în neregulă.”
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei