Trabucul face cât un pachet de ţigări
Ţigara de foi – trabuc sau havană – e la fel de nocivă ca ţigara clasică în ceea ce priveşte bolile pulmonar- obstructive cronice. În plus, trabucul amplifică riscul de cancere ale cavităţii bucale, faringelui şi esofagului, dar şi incidenţa afecţiunilor cardiace.
Fiindcă un singur trabuc poate conţine toată cantitatea de tutun dintr-un pachet de ţigări, dar şi mult mai mult gudron, fiindcă în procesul de fabricaţie tutunul e supus unei perioade lungi de fermentaţie, sporind chiar şi de 80 de ori nivelul de substanţe periculoase.
«Mentolata» creşte riscul de cancer pulmonar
Mulţi fumători cred că ţigările mentolate se numesc “light” deoarece conţin mai puţină nicotină. Însă denumirea se referă strict la efectul anestezic şi de răcorire produs de mentol, care te păcăleşte, fiindcă nu mai simţi tăria nicotinei şi ai tendinţa să inhalezi şi mai profund fumul.
Cercetătorii au stabilit că fumătorii de ţigarete light trag în piept, în medie, de şase- şapte ori mai mult gudron decât fumătorii de ţigări clasice. Faptul că femeile preferă, în general, ţigara mentolată, explică de ce sunt şi principalele victime ale cancerului pulmonar.
Pipa «arde» cavitatea bucală
80% din cancerele bucale apar la fumătorii de pipă, arată statisticile medicale. Contactul prelungit cu pipa şi fumul mai cald decât cel emis de ţigară irită limba, buza inferioară şi mucoasa cavităţii bucale.
Narghileaua e sursă de infecţii şi dureri de cap
O oră “în compania” narghilelei face cât 100 de ţigări fumate, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Apa face ca fumul să fie mai puţin înecăcios, iar aroma tutunului de narghilea, mai plăcută, îndemnându- te să inhalezi mai profund fumul, care e… şi mai bogat în toxine decât în cazul ţigărilor obişnuite – concentraţia de monoxid de carbon explică senzaţia de oboseală şi durerile de cap ulterioare. Un risc suplimentar aduce şi muştiucul: dacă nu este de unică folosinţă, poate transmite infecţii bacteriene sau virale.
Ţigara electronică: mai multă formaldehidă
Scepticismul medicilor referitor la superioritatea e-ţigaretei cu nicotină (există şi ţigări electronice fără) se bazează în principal pe absenţa studiilor care să spună clar ce benificii ar aduce. Şi dacă aduce. În schimb, lumea medicală nu are nici un dubiu în privinţa celei mai nocive substanţe din vaporii inhalaţi din e-ţigaretă: formaldehida.
Aceasta s-ar depune mai repede pe tractul respirator! Mai mult: utilizatorul e-ţigaretei inhalează de cinci ori mai multă formaldehidă decât cel care fumează un pachet de ţigări clasice pe zi. Rezultatul pe termen lung: risc multiplicat de cancer. În plus, s-a constatat că şi lichidul pentru e-ţigaretă este periculos. În SUA, peste o mie de persoane s-au intoxicat înghiţind acest lichid, când încercau să reîncarce ţigara.
Riscurile fumătorului pasiv
“Fumul de mâna a doua”, inhalat de fumătorii pasivi, e considerat la fel de periculos precum “fumul de mâna întâi”, inhalat direct din ţigară de către fumătorul activ. Iar timp pentru îmbolnăvire e suficient, pentru că fumul de tutun poate persista în aer până la cinci ore!
Studiile confirmă că nefumătorii care inhalează în mod constant fum de tutun acasă, la serviciu ori în locurile publice sunt expuşi riscului de astm, cancer, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni cronice. Din statistici reiese că trei milioane de români sunt fumători pasivi în locuinţa personală.