Cuprins:
Ce înseamnă „ghosting“
Termenul „ghosting” a devenit popular în urmă cu ceva ani, odată cu creșterea numărului de întâlniri online. Conceptul de „ghosting” provine din ideea că persoana care dispare din viața celuilalt se comportă ca și cum ar fi devenit o fantomă – fără prezență sau urmă.
Ghosting în relații este termenul folosit pentru a descrie situația în care una dintre persoanele implicate într-o relație (de obicei romantică, dar nu exclusiv) începe să ignore complet și să evite orice formă de comunicare cu partenerul, fără niciun avertisment sau explicație. Persoana „fantomă” (ghost) intră într-un fel într-o absență completă din viața celuilalt, lăsându-și partenerul să se simtă confuz, nesigur și adesea rănit.
În timp ce majoritatea oamenilor se gândesc la ghosting într-un context digital, adică un prieten sau partener de întâlnire nu mai răspunde la mesaje text, e-mailuri, apeluri etc., acest lucru se poate întâmpla în toate circumstanțele sociale.
Indiferent de cum se face, ghosting-ul este o realitate sfâșietoare în lumea întâlnirilor de astăzi. A fi lăsat ”baltă” așa poate fi zdrobitor pentru stima de sine și poate avea un impact emoțional puternic.
Cum recunoști ”ghosting”-ul?
Te-ai întâlnit cu cineva câteva săptămâni sau luni, ați petrecut ore întregi împreună, ați împărtășit fotografii și chiar ați schimbat mesaje. Apoi, din senin, încetează să-ți mai trimită mesaje sau să-ți răspundă la oricare dintre mesajele tale. Ce s-a întâmplat?
Ai fost o victimă a fenomenului de ”ghosting”.
Ghosting-ul este adesea evident, dar poate fi și un proces gradual. Cealaltă persoană ar putea începe prin „soft ghosting”, în care minimizează progresiv contactul într-o perioadă de timp. Câteva semne timpurii includ:
- Nu își asumă anumite angajamente
- Nu îi place să partajeze informații personale
- Nu vrea să îi cunoști prietenii sau familia
- Dispare de pe rețelele de socializare
- Răspunde foarte rar la mesajele sau apelurile tale
- Conversațiile tale cu el/ea sunt lipsite de profunzime și par dezinteresate
Semnele clare că vorbim despre ghosting pot arăta astfel:
Absență bruscă: Persoana care practică ghosting-ul încetează complet să mai răspundă la apeluri telefonice, mesaje, e-mailuri sau alte forme de comunicare. Aceasta se întâmplă fără niciun avertisment și fără nicio explicație.
Încetarea interacțiunilor: Încetează să mai inițieze orice formă de contact sau interacțiune cu partenerul.
Ignorarea completă: Ghostingul implică adesea ignorarea completă a partenerului. Persoana care practică ghostingul poate să nu răspundă deloc la încercările de comunicare ale partenerului și poate să ignore complet prezența acestuia în mediul lor social sau online.
Lipsa de ”închidere a relației”: O caracteristică cheie a ghosting-ului este lipsa oricărui fel de închidere sau claritate în legătură cu motivele sau intențiile persoanei care practică ghostingul. Aceasta lasă partenerul într-o stare de profundă confuzie, fără să știe ce s-a întâmplat sau de ce s-a întâmplat.
Ghosting-ul pe rețelele sociale. Asta implică întreruperea oricărui contact pe rețelele sociale cu o altă persoană, fără explicații. Cealaltă persoană vă poate anula prietenia, nu vă va mai urmări sau chiar vă poate bloca pe toate platformele de socializare. Poate chiar să meargă până la a-și dezactiva sau șterge conturile sociale pentru a preveni orice contact.
De ce ajung oamenii să facă ”ghosting”
Oamenii ajung la ghosting dintr-o varietate de motive. Experții în relații și psihologii sunt de acord că oamenii care fac acest lucru evită o situație incomodă. Deși este percepută ca o lipsă de respect, este cauzată adesea de faptul că ei simt că este cel mai bun mod de a-și gestiona propria suferință sau incapacitatea de a comunica clar.
Cei care fac ghosting recunosc de multe ori că nu vor să te rănească sau că nu știu ce să facă. Uneori, ei nu cred că este necesar să discute despre o situație sau s-au speriat. Ghostingul este o modalitate pasivă de retragere.
Unii percep că a dispărea complet ar putea fi de fapt cel mai simplu și cel mai bun mod de a gestiona situația pentru toți cei implicați. Alții fac asta pentru că acum că este ceva obișnuit, este o modalitate aproape justificabilă de a ieși dintr-o relație în zilele noastre.
În cultura întâlnirilor de astăzi, ghosting-ul este deja ceva obișnuit.
Ce poți să faci dacă ești victima ”ghosting”-ului
Ghosting-ul face victime de ambele părți, pentru că deși cel care este părăsit fără nicio explicație suferă adesea cel mai tare, și cel care face asta are de multe ori de suferit, fie că este conștient de asta sau nu.
Totuși, iată cum poate avea grijă de ea însăși o persoană care a fost victima ghosting-ului, când partenerul sau partenera s-a retras fără nicio explicație:
Scapă de sentimentul de vinovăție
După ce cineva dispare brusc, nu poți să nu te simți copleșit de regret, jenă și rușine. În fond, ai investit în acea relație în speranța unei evoluții. Chiar dacă dispariția pare o respingere personală, adevărul este că problema stă în cel care dispare, nu în tine.
Fiindcă adesea nu există o explicație sau o cauză clară pentru plecarea lui sau a ei, e ușor să te autoînvinovățești. Poate te tentează să îți construiești ziduri în jurul inimii, ca să nu mai suferi în viitor. Sau poate te gândești să anunți prietenii că renunți definitiv la întâlniri, folosind o formă de raționament extrem, tipic „totul sau nimic”.
Momentul actual îți cere să te concentrezi pe tine, să fii blând cu tine și să îți acorzi o pauză. Nu ești responsabil pentru faptul că cineva pleacă fără să privească înapoi. Și nici nu e vina ta că acea persoană nu a avut curajul să îți ofere adevărul matur.
Înlocuiește rușinea cu autocompasiunea
Rușinea apare uneori când ne lovim de amintiri ale unor respingeri anterioare.
Meredith Gordon Resnick, autoarea cărților care explorează recuperarea din traumele provocate de relațiile narcisice, îi încurajează pe cei care au fost victime ale ghostingului să se îngrijească de ei înșiși.
„Dacă înțelegem situația, putem vedea de ce autocompasiunea este vitală”, afirmă ea. „Să te simți uitat și nevăzut este mereu dureros, și nu există niciun motiv de rușine sau jenă în a recunoaște această realitate.”
Prioritizează îngrijirea personală
Cum să mergi mai departe? Ai nevoie de autocompasiune și de îngrijire pentru tine însuți. Investește timp alături de prieteni și familie, persoane care te sprijină. Poate fi, de asemenea, momentul să te răsfeți cu activități care îți aduc bucurie, cum ar fi participarea la un curs de yoga sau reînceperea unui hobby pe care îl iubești.
Atunci când te gândești la experiența ta, reevaluează-ți perspectivele despre acea persoană și despre relația voastră. În final, el sau ea a încălcat înțelegerea implicită a unei relații mature și sănătoase, care presupune respect reciproc, comunicare eficientă și atenție reciprocă. Așadar, acea persoană nu era potrivită pentru tine, oricum.
Construiește-ți reziliența
David C. Leopold, medic și director medical în domeniul medicinei integrate, subliniază importanța dezvoltării rezilienței și creșterii autocompasiunii și autoîngrijirii în fața provocărilor emoționale sau ale sănătății mintale.
Acesta susține că o abordare holistică este indicată, iar asta include angajarea în activități fizice, prioritizarea somnului, optimizarea nutriției, cultivarea unui scop și a unui sens în viață și reducerea stresului prin practici precum mindfulness și meditație.
Dacă te simți epuizat și stresat emoțional, începe cu îngrijirea personală. „Diverse studii demonstrează clar că alimentația sănătoasă îmbunătățește sănătatea mintală – reducând stresul, anxietatea și chiar depresia. Iar orice formă de exercițiu fizic, chiar și o plimbare, acționează ca un antidepresiv natural puternic”, adaugă Leopold, citat de verywellmind.com.
Dacă te simți copleșit de gânduri, poți încerca să folosești o aplicație de meditație sau să începi o practică de mindfulness.
În general, el recomandă să folosești această perioadă ca o oportunitate pentru a te concentra pe propria persoană și pentru a-ți întări reziliența.
Cere ajutor
Pentru multe persoane ”ghosting”-ul reprezintă un abuz greu de gestionat din punct de vedere emoțional. Tocmai de aceea este recomandat ca atunci când te confrunți cu dificultăți emoționale în urma ghosting-ului să ceri ajutorul unui psihoterapeut sau unui alt expert în sănătatea mintală și emoțională.
Descoperă Diferența dintre psihoterapeut, psiholog și psihiatru
Surse – medicinenet.com, verywellmind.com, womenhealthmag.com
Sursă foto – Shutterstock.com