Ce înseamnă patetic – sensul cuvântului patetic

Ce înseamnă cuvântul patetic

Uneori, un cuvânt poate fi folosit în mod exagerat sau într-un mod incorect, iar această utilizare devine acceptată în rândul vorbitorilor unei limbi. Acesta este și cazul cuvântului patetic care este utilizat în mod frecvent cu un sens diferit față de cel din Dicționarul Explicativ al Limbii Române.

Adesea, cuvântul patetic este rostit cu sensul de ridicol, demn de milă. În acest sens peiorativ, cuvântul poate descrie o persoană sau o situație care este considerată jalnică sau lipsită de valoare. În acest context, ceva „patetic” este văzut ca fiind lamentabil sau demn de dispreț.

Potrivit DEX, adjectivul patetic provine din limba franceză – pathétique – și are sensul de „plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare.” Un alt sens al acestui cuvânt poate fi: „care inervează mușchii oblici ai ochiului”, atunci când este vorba despre nervi.

Atunci când este substantiv, patetic poate avea sensul de „categorie estetică care desemnează însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona.”

Astfel, enunțul – Povestea bătrânului soldat, care a trăit o viață plină de sacrificii, a fost patetică și a emoționat întreaga sală – este unul corect.

Recomandări

România are dosar la Procuratura Generală din Moscova pentru „acţiuni ostile faţă de Federaţia Rusă”

De ce se folosește greșit cuvântul patetic în limba română

Din moment ce știi ce înseamnă cuvântul patetic în limba română, poate fi interesant de aflat și de ce este folosit atât de des în sens peiorativ.

Unele cuvinte pot suferi modificări de sens în limbajul comun, pot să treacă de la un sens neutru sau pozitiv la unul negativ. De exemplu, „patetic” în limba română a început să fie folosit la peiorativ pentru a desemna ceva ridicol sau jalnic, deși sensul său original era „emoționant”.

Una dintre explicațiile acestei modificări în limbajul comun poate fi împrumutul de sens din limba engleză, unde pathetic are înțelesul de demn de milă sau de jalnic, deplorabil.

Împrumuturile din alte limbi pot modifica sensurile cuvintelor sau pot introduce noi sensuri. De exemplu, în limba română modernă, multe cuvinte au fost influențate de engleză, iar unele sensuri s-au extins sau au evoluat datorită acestui contact. Termeni precum „job” sau „smart” au început să fie folosiți foarte frecvent în limba română cu sensuri preluate din engleză, chiar dacă există deja echivalente românești.

Așadar, sensul popular al cuvântului „patetic” (ca ridicol sau jalnic) poate reflecta o dinamică a limbajului, determinată de utilizarea curentă a oamenilor. Acest fenomen este comun pentru multe cuvinte din diverse limbi, unde sensurile pot devia de la cele originale în funcție de contexte și tendințe sociale.

Recomandări

Fost comandant NATO: „Rusia ar putea ataca Europa în următorii doi ani”. Ce spune despre România și despre Călin Georgescu

Descoperă și Genuflexiune sau genoflexiune – cum se scrie corect

Patetic – diferența dintre milă și compasiune

În sensul tradițional, „patetic” este folosit pentru a descrie ceva profund emoționant, capabil să trezească sentimente puternice, cum ar fi compasiunea sau tristețea.

Pornind de la acest sens, un alt motiv pentru care cuvântul patetic ar putea fi utilizat cu înțelesul „de demn de milă” poate fi reprezentat de confuzia dintre compasiune și milă.

Mila este un sentiment de părere de rău față de suferința sau dificultățile unei persoane. Este un sentiment pasiv, în care observi durerea celuilalt și simți regret, dar nu implică neapărat o acțiune de ajutor.

Mila poate implica o anumită superioritate față de persoana care suferă, un sentiment că cineva este într-o situație mai rea decât a ta. În anumite cazuri, mila poate fi văzută ca o emoție care distanțează persoana ce o simte de cel aflat în suferință.

Pe de altă parte, compasiunea este un sentiment mai profund de empatie și înțelegere față de suferința altcuiva, combinat cu o dorință de a ajuta sau de a ameliora acea suferință. Ea înseamnă să simți împreună cu cel care suferă și să fii motivat să oferi sprijin. Compasiunea este empatică și implică o relație de egalitate, fără judecăți sau distanțare.

Recomandări

Statele Unite nu ridică vizele pentru români și suspendă pe termen nelimitat includerea României în programul Visa Waiver

Cele mai frecvente greșeli în limba română

În limba română apar în mod frecvent greșeli de scriere și de exprimare. Iată care sunt cel mai des întâlnite:

Vroiam/voiam – Forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului „a voi” este voiam. Forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului „a vrea” este vream.

Decât/doar – Adverbele nu se pot folosi unul în locul celuilalt. Decât este folosit doar lângă verbele la formă negativă; Se folosește decât atunci când propoziția începe cu NU. Ex: Nu am decât 5 lei. Doar este folosit lângă verbele în formă afirmativă.

Din cauza/datorită – Din cauza – numai în contextele negative; Exemplu: Din cauza lui am pierdut trenul. Datorită – atunci când ne referim la un eveniment pozitiv; Exemplu: Datorită ei am obținut job-ul visat

Care/pe care – Renunțarea la prepoziția „pe” din acuzativul cu prepoziție „pe care” este una dintre cele mai răspândite greșeli. Corect este: „Cartea pe care mi-am cumpărat-o”, și nu „Cartea care am cumpărat-o”.

Servici/serviciu – Indiferent că vorbim despre un loc de munca sau o acțiune de „a servi” ori o regulă din sport, forma corectă este întotdeauna serviciu, nu servici.

Odată/ o dată – Odată este adverbul cu mai multe sensuri „cândva”, „concomitent”; O dată este construcția formată din numeralul „o” (una) și substantivul „dată” (situație în care se petrece ceva) și indică o enumerare (o dată, de două ori).

Descoperă și- Cum se scrie corect? Află imediat dacă faci greşeli gramaticale

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News