ComenteazăCuprins:
Ce reprezintă statuile de la Universitate
Statuile și monumentele sunt parte din istoria și cultura unei țări, iar statuile de la Universitate nu fac excepție. Acestea au propria istorie și sunt un simbol important în Piața Universității din București.
Statuile de la Universitate sunt monumente emblematice pentru București și reprezintă mari personalități din istoria și cultura românească:
- Mihai Viteazul, autor Albert-Ernest Carrier-Belleuse, inaugurată în 1874,
- Ion Heliade-Rădulescu, autor Ettore Ferrari , inaugurată în 1879,
- Gheorghe Lazăr, autor Ion Georgescu, inaugurată în anul 1886
- Spiru Haret, autorIon Jalea, inaugurată în 1936.
Scurt istoric al statuilor de la Universitate
Statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate
Statuia lui Mihai Viteazul din Piața Universității este o operă a sculptorului francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887) și este primul monument de această factură din Capitală. Materialul documentar necesar pentru realizarea lucrării i-a fost trimis sculptorului de către Alexandru Odobescu și Theodor Aman. În 1873, statuia de bronz finalizată și soclul de marmură au fost aduse de la Paris la București.
Pe fiecare dintre cele patru cornișe ale soclului este plasată câte o stemă confecționata din bronz, două așezate în fața și în spatele acestuia, evidențiind simbolul heraldic al Țării Românești: vulturul. Pe cele două părți laterale sunt expuse Stema Moldovei, cu bourul și stema Transilvaniei.
După lungi controverse, statuia lui Mihai Viteazul a fost dezvelită la 8 noiembrie 1874, în ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, în piața din fața Academiei, numită în prezent Palatul Universității, pe locul altarului fostei mănăstiri Sfântul Sava.
Statuia lui Ion Heliade Rădulescu de la Universitate
Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010.
Statuia lui Ion Heliade Radulescu din București a fost realizată din marmură de Ettore Ferrari și dezvelită la 21 noiembrie 1880, la numai nouă ani de la moartea fondatorului Academiei Române.
Statuia a fost amplasată în Piața Universității din București (pe atunci Piața Academiei) și îl reprezintă pe Ion Heliade-Rădulescu privind spre Palatul Universității într-o atitudine caracteristică oratorilor, cu capul ușor aplecat înainte ținând o carte în mâna stângă, mâna dreaptă și fața descriu discuția pe care o poartă peste veacuri cu trecătorii.
Comanda pentru realizarea statuii lui Ion Heliade-Rădulescu a fost primită de Ettore Ferrari de la Primăria Capitalei în 1879. A reușit să termine lucrarea în 1880, an în care a fost dezvelită.
Statuia lui Gheorghe Lazăr de la Universitate
Statuia lui Gheorghe Lazăr din București este amplasată în Piața Universității, vizavi de clădirea Palatului Universității.
Statuia, care îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr în picioare, în vestimentație românească de inspirație orientală, specifică epocii în care a trăit, cu o pelerină pe umeri și ținând o carte deschisă în mâini, a fost executată de Ion Georgescu din marmură și a fost dezvelită la 11 mai 1886.
Statuia lui Spiru Haret de la Universitate
Statuia lui Spiru Haret înscrisă în Lista monumentelor istorice din București
Statuia lui Spiru Haret din București a fost executată de Ion Jalea din marmură de Carrara și a fost inaugurată în 1935, cu prilejul primei ediții a Lunii Bucureștilor, fiind amplasată în Piața Universității, vizavi de clădirea Palatului Universității, în extrema dreaptă, colț cu strada Academiei.
Vezi cele mai cunoscute locuri de vizitat în București.
Piața Universității – scurt istoric
Palatul Universităţii, statuile situate vizavi de acesta, clădirea Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale”, Hotelul Intercontinental, Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti sunt emblematice pentru Piaţa Universităţii.
După 1880, a fost amenajată Piața Universității, ca un punct central de întâlnire a mai multor repere importante.
Amenajarea Pieții Universității a fost un proces îndelungat, în continuă schimbare și s-a întins pe o durată de timp de aproximativ 75 de ani. Piața Universității a fost puternic avariată la bombardamentul din 1944, atunci când Trupele Aliate au luat cu atacat Bucureștiul. În timp, aceasta a devenit un adevărat reper al capitalei țării noastre, un punct ce marchează centrul istoric al acesteia.
De Piața Universității se leagă numeroase evenimente ce au rămas în istoria poporului român. Acesta a fost adesea kilometru 0 al întâlnirii manifestanților pentru diverse cauze sociale, iar majoritatea s-au soldat cu urmări notabile.
Printre acestea, cele mai importante de menționat ar fi Revoluția din 1989, în urma căreia România a înlăturat regimul comunist, sau Mineriada din anul 1990.
De asemenea, tot aici au avut loc mai recentele manifestații împotriva reformei justiției propusă de guvernarea Partidului Social Democrat, ce au avut loc în lunile ianuarie -februarie ale anului 2017.