Ce român este celebru în orașul în care s-a născut Iisus. Șlagărele românești sunt folosite de comercianții arabi pentru a vinde icoane și cruci pelerinilor

Betleem este și o destinație de neratat pentru orice turist al lumii, indiferent de religie. Pentru că împătimiții de fotografii din orice colț al mapamondului nu „iartă” posibilitatea de a imortaliza momentul în care ating steaua ce se află exact pe locul unde a văzut lumina zilei Mântuitorul, indiferent că sunt musulmani sau budiști ori creștini.

Leul e la putere

Orașul se află în Palestina, locurile sfinte sunt în jurisdicția arabilor, iar creștinii intră ca musafiri.

Însă există o interacțiune deosebită între români și arabi, pe care nu ai cum s-o treci cu vederea. Fiindcă realizezi că arabii de aici cunosc foarte multe cuvinte și expresii în limba noastră, iar limbile de circulație internațională mai degrabă pun bariere între interlocutori în această situație.

Românii sunt printre popoarele creștine ce frecventează cel mai mult locurile sfinte.

„Și având în vedere că sunteți oameni cumsecade și ne tratați ca pe unii dintre ai voștri, aveți parte de discounturi mai generoase decât alte nații”, ține să informeze un comerciant din Betleem.

Arabii protejează grupurile de turiști și există un ghid localnic ce însoțește permanent pe pelerini. Sammi, de exemplu a făcut „Farmacia” la Cluj Napoca, vorbește româna cu accent palestinian, dar o face fluent, iar când discută despre creștini și români se include și pe el, dialogând la persoana I plural.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

E amuzant, mai aruncă o glumă legată de Sf. Gheorghe și balaurul de pe icoane – „e ca atunci când barbatul își întâlnește mama soacra” -, intermediază comerțul.

Pe străzile care duc la Biserica Nașterii Mântuitorului sunt numai arabi ce vând obiecte religioase: în dolari, dar mai ales în lei românești.

„Hai România, 10 lei apă și cola, 5 lei berea, hai România că e sete mare!”, încearcă să te îmbie localnicii în limba lui Eminescu. Peste tot, steagul tricolor.

Ce le place și pe seama cui glumesc

Râd mult, sunt veseli, umblă strigând cu sticlele îmbietoare la peste 35 de grade Celsius. Românii cumpără, apoi intră în jocul gazdelor de a se târgui pentru cruci, icoane și alte obiecte religioase. Totul pe o muzică familiară conaționalilor noștri: Dan Spătaru – „Drumurile noastre toate”.

Mai mult, arabii fredonează pe acordurile renumitului șlagăr. Culmea e că sunt puși la curent și cu lumea politică de la București și iți recită pe nerăsuflate câteva nume din peisajul românesc.

„Noi suntem fani muzica voastră, domnu’ Dan Spataru, sau aia a machidonilor, „La firida”, românii oameni buni. Dar politica… Noi dăm nume de politicieni la măgărușii cu care vă plimbăm, iar voi vă place și râdeți, suntem cu toții bine”, a explicat un palestinian de 40 de ani, care a studiat și el la București.

Urmărește-ne pe Google News