► Alimentele permise
Produsele care pot fi consumate în cantităţi rezonabile, moderate, necântărite de către pacientul cu diabet zaharat sunt acelea cu un conţinut mic în carbohidraţi. Acestea pot aduce însă un supliment caloric semnificativ, consumate în cantitate mare, iar o dietă care să ducă la scăderea în greutate (în cazul pacientului cu diabet zaharat tip 2) va fi sortită eşecului.
Carnea nu conţine glucide (însă produsele din carne e posibil să aibă glucide adăugate într-o cantitate mică!) şi poate fi consumată fără a fi luată în calcul pentru raţia de glucide. Totuşi, trebuie estimată cu atenţie, deoarece are calorii şi grăsimi saturate. De asemenea, uleiurile, margarina şi untul nu conţin glucide, însă au o cantitate însemnată de calorii. Sucurile, chiar şi fără zahăr adăugat, au zahăr (fructoza) din fructul folosit. Băuturile răcoritoare pentru îndulcirea cărora se folosesc unii îndulcitori pot fi permise în dietă.
Produse pentru care nu se monitorizează conţinutul în glucide, dar au mai multe calorii:
►carne slabă: vită, oaie, porc, viţel, pui, curcă;
►găină, raţă, organe (ficat, rinichi, inimă, limbă etc.);
►peşte slab: calcan, crap, ton, lipan, lin, ştiucă, şalău, biban, morun, plătică, hering etc.;
►ouă (găină);
►margarină, unt, ulei, maioneză.
► Alimentele contraindicate
Este important ca toţi cei care suferă de diabet zaharat să evite alimentele cu conţinut mare de glucide, ca: prăjituri, dulceaţă, siropuri, băuturi răcoritoare cu zahăr, produse de patiserie, fructe confiate sau cu un conţinut mare de glucide (banană, struguri dulci etc.). Atenţie şi la dulciurile indicate de către producător ca fiind „pentru pacientul cu diabet zaharat” (cele fără zahăr adăugat) deoarece au cantităţi mari de hidraţi din fructe (gem/magiun/dulceaţă dietetică) şi ar trebui să aibă afişată cantitatea exactă.
► Ce e parţial permis
Alimentele „parţial permise” sunt cele care ar trebui cântărite pentru a se cuantifica conţinutul în glucide al dietei. Cantităţile recomandate variază, pentru a se putea face o restricţie calorică ce permite obţinerea, iar apoi menţinerea unei greutăţi normale şi, în acelaşi timp, pentru un control glicemic, în atingerea rezultatului recomandat pentru fiecare pacient, ţinând cont de vârstă, de speranţa de viaţă, de complicaţii, afecţiuni asociate etc.:
►în medie, 50% HIDRAŢI: pâine albă, intermediară, graham, mămăligă pripită (400 g mămăligă la 100 g pâine);
►în medie, 20% HIDRAŢI: cartofi, orez, griş, paste făinoase, fasole boabe (cântărite fierte);
►în medie, 5% HIDRAŢI: lactate (lapte, iaurt, sana, chefir, caş, urdă, brânză proaspătă de vaci);
►în medie, 10% HIDRAŢI: fructe şi unele legume.
Exemple de fructe care pot fi consumate într-o cantitate limitată (300-600g/zi):
►pepene verde, căpşune, fragi, avocado (7 g glucide/100 g produs);
►pepene galben, grepfrut, lămâi (8 g glucide/100 g produs);
►corcoduşe, cireşe de mai (10 g glucide/100 g produs);
► mandarine, caise, piersici, kiwi (11 g glucide/100 g produs);
►ananas, zmeură, portocale, mure, afine (12 g glucide/100 g produs).
Cantităţile de glucide pentru 100 g produs sunt variabile, deoarece fructele cu cât sunt mai coapte, cu atât au o cantitate mai mare de glucide (fructoză) acumulată.
Material preluat din revista Libertatea pentru Femei