ComenteazăCuprins:
Despre musulmani
Musulmanii sunt grupul religios cu cea mai rapidă creștere din lume. Creșterea și migrația regională a musulmanilor, combinate cu impactul continuu al Statului Islamic (cunoscut și sub numele de ISIS sau ISIL) și al altor grupuri extremiste care comit acte de violență în numele islamului, au adus musulmanii și credința islamică în prim-planul dezbaterilor politice din multe țări.
Cu toate acestea, multe fapte despre musulmani nu sunt bine cunoscute în unele dintre aceste locuri, iar majoritatea oamenilor- care trăiesc într-o țară cu o populație musulmană relativ mică știu puțin sau deloc despre islam.
În 2015 existau 1,8 miliarde de musulmani în lume – aproximativ 24% din populația globală – potrivit unei estimări a Pew Research Center.
Dar, deși islamul este în prezent a doua religie ca mărime din lume (după creștinism), este religia majoră cu cea mai rapidă creștere.
Într-adevăr, dacă tendințele demografice actuale continuă, se așteaptă ca numărul musulmanilor să depășească numărul creștinilor până la sfârșitul acestui secol.
Deși multe țări din regiunea Orientului Mijlociu-Africa de Nord, unde religia și-a avut originea în secolul al VII-lea, sunt puternic musulmane, în regiune trăiesc doar aproximativ 20% din musulmanii din lume.
Majoritatea musulmanilor la nivel mondial (62%) trăiesc în regiunea Asia-Pacific, inclusiv populații mari din Indonezia, India, Pakistan, Bangladesh, Iran și Turcia.
Indonezia este în prezent țara cu cea mai mare populație musulmană din lume, dar Pew Research Center preconizează că India va avea această distincție până în anul 2050 (rămânând în același timp o țară majoritar hindusă), cu peste 300 de milioane de musulmani.
Populația musulmană din Europa este, de asemenea, în creștere; se preconizează că 10% din toți europenii vor fi musulmani până în 2050.
Ce sărbători au musulmanii
Islamul are două sărbători oficiale: Eid Al-Fitr și Eid Al-Adha. Prima este sărbătorită la sfârșitul lunii Ramadanului, în timp ce Eid Al-Adha are loc în a 10-a zi din Dhu al-Hijjah (ultima lună a calendarului islamic).
De asemenea, nu este de neglijat faptul că musulmanii șiiți și sunniți nu celebrează același program de sărbători și că practicile variază în funcție de națiune.
1 februarie – Ziua Mondială a Hijab-ului islamic
Ziua Mondială a Hijabului este sărbătorită în fiecare an la 1 februarie pentru a onora femeile musulmane care poartă hijab. Este, de asemenea, o zi pentru a îndemna femeile de diferite origini și credințe să încerce hijab-ul și să vadă cum este să îl poarte.
Femeile musulmane își mențin modestia prin purtarea hijabului. Multe dintre ele îl folosesc, de asemenea, pentru a se proteja de hărțuirea masculină.
Hijab-ul este un văl pe cap și pe piept purtat de femeile musulmane, de obicei atunci când se află în preajma bărbaților care nu fac parte din familia lor apropiată.
Termenul „hijab” înseamnă „partiție” sau „cortină”, în ciuda aspectului său de văl de cap. Hijaburile sunt plăcute de purtat, deoarece vin într-o gamă largă de culori și stiluri.
Deși femeile sunt obligate să poarte hijab doar în compania bărbaților care nu fac parte din familia lor apropiată, multe femei musulmane preferă să poarte hijab ca mijloc de promovare a solidarității culturale.
Altele fac această alegere pe baza percepției lor despre hijab ca fiind o cerință religioasă.
Isra și Miraj
În cadrul islamului, Isra și Miraj, sărbătorit în a 27-a zi a lunii a 7-a din calendarul musulman, se referă la o călătorie miraculoasă pe timp de noapte întreprinsă de profetul Mahomed, în două picioare.
Mai întâi de la Mecca la Ierusalim, iar apoi de la Ierusalim la ceruri. Credincioșii o consideră atât o călătorie fizică, cât și una spirituală, care a fost asistată de Allah însuși – de exemplu, oferindu-i lui Mahomed un armăsar asemănător unui pegas, Buraq, pe care să-l călărească în prima parte a călătoriei.
Există unele dispute între cercetători cu privire la faptul dacă „cea mai îndepărtată moschee”, Al-Aqsa, era o moschee de cărămidă și mortar la propriu sau doar un simplu loc de rugăciune, dar adepții credinței musulmane sunt de acord că călătoria lui Mohamed a fost cu adevărat un miracol, deoarece pentru a călători prin metode normale între Mecca și Ierusalim ar fi fost nevoie de mai mult de o lună, nu de o singură noapte de Isra și Miraj.
Ramadan
Ramadanul, a noua lună a calendarului islamic, începe cu 10-12 zile mai devreme în fiecare an, ceea ce îi permite să cadă în fiecare anotimp pe parcursul unui ciclu de 33 de ani și este considerată una dintre cele mai sfinte luni ale anului pentru musulmani.
Este respectată de musulmanii din întreaga lume ca o lună de post, rugăciune, reflecție spirituală și unitate. Această observare anuală a Ramadanului este considerată unul dintre cei cinci piloni ai Islamului și va fi sărbătorită în 2023 între 2 aprilie și 2 mai.
Pentru a înțelege cum a devenit Ramadanul o parte atât de importantă a islamului, trebuie să ne întoarcem la începuturi – mai exact în anul 610 d.Hr.
Acesta este anul în care un bărbat arab pe nume Mahomed medita în peștera Hira, situată în muntele Jabal an-Nour, în apropiere de Mecca.
În timp ce medita, Mahomed a fost vizitat de îngerul Jibril, care i-a dezvăluit primele cuvinte din ceea ce mai târziu a fost cunoscut sub numele de Coran.
Îngerul i-a spus lui Mahomed că acele cuvinte veneau direct de la Allah și că El este singurul și unicul Dumnezeu. La acea vreme, în Arabia, era obișnuit ca oamenii să se închine la mai mulți zei diferiți, dar îngerul i-a spus lui Mahomed că Allah este singurul Dumnezeu adevărat.
După ce i-a dezvăluit cuvintele lui Dumnezeu, îngerul i-a poruncit lui Mahomed să recite ceea ce tocmai îi fusese arătat. Mahomed nu știa să citească sau să scrie la acea vreme, dar a reușit să recite cuvintele perfect. Apoi i s-a explicat lui Mahomed că el era ultimul dintre profeții pe care Allah îi trimisese pentru a răspândi învățăturile religiei islamului.
Noaptea în care profetul Mahomed l-a văzut pentru prima dată pe îngerul Jibril este cunoscută sub numele de Laylat al-Qadr (Noaptea puterii).
Mulți musulmani cred că această noapte a avut loc în cea de-a 27-a noapte a anului lunar (pe care se bazează calendarul islamic), deși unii cred că a avut loc în oricare dintre celelalte nopți impare din ultimele 10 zile ale lunii.
Eid al-Fitr
Eid al-Fitr – o sărbătoare musulmană celebrată pe scară largă – va avea loc probabil pe 3 mai 2023.
Bazat pe calendarul lunar, Eid al-Fitr este comemorat după sfârșitul lunii sfinte a Ramadanului, când musulmanii postesc de la răsăritul până la apusul soarelui, astfel, Eid al-Fitr este cunoscut și sub numele de „Festivalul ruperii postului”.
Mulți oameni sărbătoresc festivalul vizitându-și prietenii și familia, făcând schimb de cadouri și preparând alimente și dulciuri speciale care sunt sinonime cu festivalul în sine.
În multe țări din Asia de Sud, precum Pakistan și India, bătrânii comunității oferă cadouri în bani copiilor, care sunt cunoscute sub numele de ‘Eidi.
Alte tradiții culturale îi văd, de asemenea, pe musulmani mergând la rugăciunea specială de dimineață în ziua de Eid. Odată ce rugăciunea se termină, toți musulmanii din adunare, fie că este vorba de un străin sau de un prieten, fac schimb de urări de Eid, îmbrățișându-se reciproc.
Ziua Eid al-Fitr se schimbă în fiecare an, în funcție de calendarul islamic, care depinde de ciclurile lunare.
În fiecare an, ziua se decalează cu cel puțin o marjă de 10 zile, căzând din ce în ce mai devreme.
După o lună de post și abstinență, musulmanii sărbătoresc festivalul cu multă fanfară. Este, de asemenea, o zi în care se plătește „Zakat”, o formă obligatorie de caritate pentru musulmanii care și-o pot permite.
Zakat, care se ridică la 2,5% din venitul net brut al unei gospodării musulmane, este dat celor mai puțin norocoși din societate. ‘Fitrana este o altă formă de caritate care se dă, de asemenea, în această perioadă, iar acest tip de caritate are ca scop rectificarea oricăror greșeli accidentale pe care o persoană le-ar fi putut face în timpul postului.
Ziua de Arafat
Ziua de Arafah (sau Arafat) este a noua zi a lunii lunare islamice. Este în a douăsprezecea lună a calendarului islamic, Dhul- Hijjah și este, de asemenea, în a doua zi de Hajj.
Musulmanii consideră că este cea mai bună zi din an. Această zi este evenimentul culminant pentru musulmanii aflați în pelerinaj la Mecca, în Arabia Saudită, care se adună pe câmpia montană Arafah pentru a se ruga și a implora iertarea.
Pelerinajul este cel de-al cincilea pilon al islamului, astfel că Ziua de Arafah are o mare greutate pentru musulmani.
Ziua de Arafah este cunoscută ca fiind ziua în care, dacă este căutată, milioane de păcate ale musulmanilor sunt iertate de Allah.
Arafah este cunoscută ca fiind ziua în care Allah a desăvârșit religia islamului. Este, de asemenea, importantă pentru că a fost ziua în care a fost revelat un verset important din Coran, Surah al Maaidah 5:3. În Emiratele Arabe Unite, Ziua lui Arafah este sărbătorită ca zi de sărbătoare.
Un alt nume pentru Ziua de la Arafah este „Eliberarea de foc”. Semnificația lui Arafah este ‘a cunoaște. În islam, se crede că, atunci când au fost îndepărtați din rai și separați, Adam și Eva (cunoscută sub numele de Hawa) au fost plasați pe Pământ și amândoi s-au întâlnit pe câmpia Arafah. Se spune că Profetul Mahomed a întărit importanța de a sta pe Arafah ca parte esențială a efectuării Hajj.
Eid al-Adha
Eid al-Adha este ziua sfântă musulmană care onorează sacrificiul pe care Ibrahim (Avraam) a fost dispus să îl facă pentru a se supune poruncii lui Dumnezeu: viața fiului său iubit, Isaac.
Dar când Ibrahim era pe punctul de a-și sacrifica fiul, Dumnezeu -impresionat de credința lui Ibrahim – a oferit un berbec de sacrificiu în locul băiatului.
Musulmanii sărbătoresc acum acest eveniment împărțind un animal sacrificat în trei părți: o parte pentru ei înșiși, una pentru familia lor, iar a treia parte este dată celor nevoiași.
Sărbătoarea Eid al-Adha este observată în cea de-a 10-a zi din Dhul Hijjah – a 12-a lună a calendarului lunar islamic.
Ziua Anului Nou Hijri
Anul Nou Hijri este sărbătorit în prima zi din Muharram, iar datele se schimbă în fiecare an. Se mai numește și Anul Nou islamic sau Anul Nou arab. Din cauza diferenței dintre anul lunar islamic și anul solar al calendarului gregorian, Anul Nou islamic nu are loc în aceeași zi cu cel din calendarul gregorian.
Primul an al acestui calendar a început în anul gregorian 622 d.Hr. când profetul Mahomed a emigrat de la Mecca la Medina împreună cu însoțitorii săi.
În calendarul islamic, zilele încep la apusul soarelui. Evenimentul cade într-o zi diferită în fiecare an, deoarece anul islamic este mai scurt cu 11 până la 12 zile. Întrucât ritualurile și rugăciunile marchează această ocazie, Muharram este cunoscută ca luna amintirii și este sacră pentru musulmanii din întreaga lume.
Cuvântul Hijri provine de la Hijra, care înseamnă migrație. Punctul de plecare al calendarului islamic este migrația Profetului Mahomed de la Mecca la Medina în anul 622 d.Hr.
Ashura
Ashura este o zi sfântă pentru musulmanii din întreaga lume, sărbătorită în a 10-a zi a lunii Muharram, conform calendarului islamic. Anul acesta, Ashura cade pe 18 august. Musulmanii șiiți o consideră punctul culminant al rememorării Muharramului și a martiriului lui Husayn ibn Ali (nepotul Profetului Mahomed) în bătălia de la Karbala.
Pentru sunniți, Ashura este ziua în care Moise a postit pentru a-și arăta recunoștința pentru libertatea israeliților. Astăzi este, de asemenea, o zi sfântă de doliu observată în principal de musulmanii șiiți. Alte secte musulmane își petrec această zi postând și meditând.
Milad an-Nabi (Mawlid)
Milad an-Nabi, cunoscut și sub numele de Mawlid, este sărbătorit de musulmani ca ziua de naștere a Profetului Mahomed.
Chiar dacă religia musulmană nu sărbătorește de obicei zilele de naștere, deoarece nu există dovezi că Profetul ar fi făcut acest lucru, data de naștere acceptată a Profetului însuși a început să fie sărbătorită la începutul istoriei islamului și este acceptată ca sărbătoare națională în multe țări musulmane în prezent.
Sursa foto: 123rf.com
De ce poartă femeile batic în biserică