ComenteazăCuprins:
Toamna și semnificațiile sale
Toamna nu e doar despre haine mai groase și plăcinte delicioase. Semnificațiile simbolice ale acestui anotimp sunt mai profunde decât crezi.
Culturile antice, știința și astrologia au asociat multe aspecte ale acestui anotimp frumos cu viața umană. Aceste asocieri simbolice sunt reamintiri puternice că Mama Natură are o influență incredibilă.
Acesta este anotimpul în care oamenii de la țară culegeau roadele muncii lor de peste vară. Tot toamna este momentul în care oamenii munceau cel mai mult. De la pusul murăturilor și până la făcutul de gemuri, dulcețuri, bulion sau zacuscă, acest anotimp aduce cu sine o mulțime de schimbări și multă muncă.
Schimbare
După cum spunea filozoful grec Heraclit, „Singura constantă este schimbarea”. Toamna este un memento că trupul, mintea și mediul înconjurător sunt mereu în dezvoltare. Sezonul se concentrează pe impermanența vieții, subliniind cât de vital este să îmbrățișezi prezentul. Procedând astfel, oamenii pot savura ceea ce au înainte de a dispărea.
Mister
Datorită naturii schimbătoare a vieții, fiecare zi prezintă noi mistere. Pe zi ce trece vezi cum natura se schimbă și cum lucrurile pot arăta complet diferit de la o zi la alta. E cu adevărat un mister ce se va întâmpla mâine.
Conservare
Toamna reprezintă conservarea vieții și a necesităților sale. În această perioadă, animalele se pregătesc pentru iarnă prin stocarea hranei și crearea unor spații de hibernare confortabile.
Fermierii lucrează la recolta de toamnă, adunând o rezervă de fructe și legumee. Mulți oameni au tendința de a se retrage în interior și se concentrează pe activități de interior.
Echilibru
Ziua și noaptea au aceeași lungime în timpul echinocțiului de toamnă. Ca urmare, culturile antice au asociat întotdeauna ziua echinocțiului cu conceptul de echilibru. Soarele intră, de asemenea, în Balanță, care este semnul zodiacal simbolizat de o pereche de balanțe echilibrate. Toamna acordă șansa de a ne armoniza cu Pământul și de a ne atinge echilibrul interior.
Ce semnifică expresia „toamna se numără bobocii”
Această expresie are legătură atât cu începutul școlii, dar și cu recolta de peste vară. Sensul acestei zicale este că munca poate fi cu totul apreciată la finalul ei.
Toamna se numără bobocii pe care i-ai plantat cu efort vara. Roadele muncii se văd și străduințele sunt răsplătite. Mai exact, după o perioadă de muncă, vine o perioadă în care poți să îți celebrezi succesul.
Toamna se numără bobocii și pentru că este începutul unui an școlar și o etapă foarte importantă pentru copiii care încep pentru prima oară școala, adică „bobocii”. Expresia este valabilă și pentru elevii care încep liceul și au terminat școala generală.
În esență, expresia toamna se numără bobocii are legătură cu pauza după munca asiduă de peste vară. Este culesul roadelor muncii.
Dar cei mai în vârstă își aduc aminte de această expresie care îi duce mai degrabă cu gândul la filmul din 1975 numit „Toamna bobocilor”. Protagoniștii Draga Olteanu-Matei și Marin Moraru erau figurile centrale într-un film care prezenta parcursul unor elevi, întâi boboci la facultate, apoi boboci absolvenți care începeau sezonul într-o unitate agricolă.
Expresia are legătură și cu rezultatele recoltei și aprecierea muncii depuse de fiecare, ceea ce duce la o altă expresie celebră românească: „Cine nu muncește, nici să nu mănânce” sau „Pământul rodește unde mâna muncește”.
Dacă vei întreba bătrânii, vei găsi semnificații diferite și poate chiar ascunse ale aceleași expresii. Multe dintre originile însemnătății unor expresii s-au pierdut pe drum sau fiecare i-a atribuit un nou sens. Proverbele au rămas însă, peste generații și încă se transmit către noile generații.
Proverbele din limba română
Proverbele nu reflectă doar realitatea, ci erau folosite în urmă cu sute de ani și ca reguli de conduită, spun etnologii și sociologii.
„Ca parte a culturii populare tradiționale, proverbele plăsmuiesc metaforic și concis experiența umană, constituind o parte semnificativă a reprezentărilor sociale.
Ele au fost un mijloc de expresie a oamenilor din popor, dar mai sunt și în zilele noastre, chiar dacă sub o formă mai redusă sau mai adaptată contextelor și cerințelor mediatice, un mijloc de comunicare deseori utilizat.
Specifice culturii orale, proverbele au constituit obiectul celor mai vechi colecții de folclor”, spune etnologul Ion Cuceu, în Dicționarul de proverbe românești lansat în 2006.
Termenul de proverb se definește ca frază scurtă prin care poporul exprimă în metafore rezultatul unei experiențe asupra vieții de zi cu zi. Este de obicei o învățătură sau o morală.
Cele mai cunoscute proverbe românești
- Vorba dulce, mult aduce.
- Meseria e brățară de aur.
- Vorbești de lup și lupul la ușă.
- Dacă tăceai, filosof rămâneai.
- Fă-te frate cu dracul până treci puntea.
- A împușca doi iepuri dintr-un foc.
- Bine faci, bine găsești.
- Cine sapă groapa altuia, cade singur în ea.
- A face pe cineva cu ou și cu oțet.
- A pune carul înaintea boilor.
- Cu răbdarea treci și marea.
- A face ochi dulci cuiva.
- După război, mulți viteji se arată.
- Cine nu încearcă, nici nu câștigă.
- Vorba e de argint, tăcerea de aur.
- Cine se scuză se acuză.
- Surdul nu aude, dar le potrivește.
- Vorba lungă, sărăcia omului.
- Peștele de la cap se-mpute.
- Să stăm strâmb și să judecăm drept.
- Buturuga mică răstoarnă carul mare.
- Cine se-aseamănă, se-adună.
- A fi prins cu cioara vopsită.
- Unde-s mulți, puterea crește.
- Ajută-te singur și Domnul te va ajuta.
- Bate fierul cât e cald.
- Bunul gospodar își face vara sanie și iarna car.
- Ziua bună se cunoaște de dimineață.
- Cine se scoală de dimineață, departe-ajunge.
Sursa foto: 123rf.com
Citeşte şi: Ce este Legea Talionului și de unde provine expresia