Ce simbolizează rugăciunea „Tatăl Nostru”

Contextul apariției rugăciunii „Tatăl Nostru”

Conform Evangheliilor, „Tatăl Nostru” este rugăciunea cea mai de preț pe care Iisus Hristos le-a dăruit-o ucenicilor săi pentru ca aceștia să învețe să se roage, aşa cum este descris în Evanghelia Sfântului Matei (VI, 9-13) şi, într-o versiune prescurtată, în Evanghelia Sfântului Luca (XI, 1-4). De altfel, aceasta este și una dintre primele rugăciuni pe care le învață copiii creștini de pretutindeni, fie aceștia ortodocși sau catolici.

În Evanghelia după Luca se spune că unul dintre ucenici, nenumit, i-a cerut lui Iisus „Doamne, învață-ne și pe noi să ne rugăm  cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui” (Luca 11, 1)”, relatează Creștinortodox.ro. Domnul i-a răspuns prin rostirea acestei rugăciuni, care subliniază importanța și universalitatea rugăciunii în practica creștină.

Această cerere este profundă și demonstrează încă o dată smerenia ucenicilor, care se considerau asemenea unor copii în fața Învățătorului lor, de la care așteptau toate îndrumările. De asemenea, este important de menționat că și Sfântul Ioan Botezătorul, dedicându-se formării discipolilor săi, îi instruise în arta rugăciunii.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

Cum este interpretat „Tatăl Nostru”

Când rostim această rugăciune, grăim însăşi cuvintele Mântuitorului, motiv pentru care se numeşte Rugăciunea Domnească. De-a lungul istoriei, rugăciunea „Tatăl Nostru” a cunoscut diverse traduceri și adaptări, iar în limba română au circulat peste 200 de versiuni scrise ale rugăciunii „Tatăl Nostru”, fiecare cu particularitățile sale.

Prima versiune în română datează din perioada 1551-1553 și este păstrată într-un evangheliar, ceea ce evidențiază vechimea și importanța sa în spațiul românesc. Numeroasele versiuni reflectă, pe de-o parte, evoluția limbii pe care o vorbim, iar pe de altă parte influențele culturale și regionale asupra textului sacru, potrivit UIAC.ro.

Mulți oameni interpretează în mod eronat rugăciunea „Tatăl nostru”, crezând că aceasta trebuie rostită exact așa cum apare în Sfintele Scripturi, fără nici o variație. În schimb, alții o privesc ca pe o incantație cu efecte speciale, atribuind cuvintelor o forță mistică sau chiar capacitatea de a-L influența pe Dumnezeu.

Când ar trebui rostit „Tatăl Nostru”

În tradiția ortodoxă, rugăciunea „Tatăl Nostru” este integrată în majoritatea slujbelor și a ritualurilor bisericești. În mod obișnuit, preoții spun această rugăciune la începutul oricărei slujbe, iar în timpul Sfintei Liturghii este rostită de toți cei prezenți în biserică.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Creștin ortodocșii sunt încurajați să o rostească în fața icoanei, în diverse momente ale zilei, și anume dimineața, seara, înainte și după masă, precum și în orice moment de nevoie sau de recunoștință. Această practică subliniază rolul central al rugăciunii în viața cotidiană a creștinului, fiind un mijloc de comuniune constantă cu Dumnezeu.

Cum se deosebește „Tatăl Nostru” de alte rugăciuni

Rugăciunea Domnească, care, așa cum spuneam, este considerată cea mai importantă dintre toate, se distinge prin forța sa spirituală, prin claritatea mesajului pe care îl transmite și prin profunzimea gândurilor pe care le conține. Puterea excepțională a rugăciunii „Tatăl Nostru” derivă din faptul că, prin simplul fapt că o rostim, nu numai că ne adresăm lui Dumnezeu, ci o facem folosind chiar cuvintele Mântuitorului.

Așa cum se spune „Numai Dumnezeu putea să ne învețe cum dorește să fie rugat”. Pe deplin se potrivesc acestei rugăciuni cuvintele lui Iisus Hristos: „Orice veți cere de la Tatăl întru numele Meu, vă va da vouă” (Ioan 16, 23). În același timp, „Tatăl Nostru” se diferențiază de alte rugăciuni și prin faptul că este este foarte ușor de înțeles. Este o rugăciune pe care oricare credincios o poate înțelege și rosti, indiferent de vârstă sau de cunoștințele teologice.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

De asemenea, „pe cât este de restrânsă în cuvinte, pe atât de cuprinzătoare este în semnificații” (Ibidem, cap. I, p. 230). Totodată, pe Mitropolia-ro.de se menționează că în rugăciunea „Tatăl Nostru” se regăsesc toate trebuinţele sufleteşti şi trupeşti, atât cele pământești, cât și cele cerești. De aceea, Fericitul Augustin afirmă că, indiferent câte rugăciuni am rosti, nu vom găsi nimic care să nu fie deja cuprins în Rugăciunea Domnească.

Câte părți conține rugăciunea „Tatăl Nostru”

Rugăciunea „Tatăl Nostru” este structurată în trei părți – chemare, cereri și încheiere – și fiecare dintre acestea are o semnificație profundă.

Chemarea sau invocația este „Tatăl nostru, Care ești în ceruri”, care ne pune în adevărata stare de rugăciune și ne înalţă mintea la Dumnezeu, întărindu-ne încrederea în El, ca Tată, ca Părinte (Rom. 7, 15). Spunem „Tatăl nostru” și nu „Tatăl meu” deoarece toți suntem frați în Hristos și ne rugăm unii pentru alții.

Această formulare ne învață că, așa cum Mântuitorul este Tatăl nostru comun, și noi, credincioșii, suntem chemați să fim frați între noi, rugându-ne nu doar pentru noi înșine, ci și unii pentru alții, așa cum ne învață Sfânta Scriptură: „Rugați-vă unii pentru alții, ca să vă vindecați” (Iacov 5, 16). În Rugăciunea Domnească, spunem „Care ești în ceruri” deoarece, deși este prezent pretutindeni, Dumnezeu îngăduie să fie cunoscut doar în Ceruri.

A doua parte a Rugăciunii Domnești cuprinde șapte cereri, care au o semnificație aparte întrucât darurile Duhului Sfânt sunt tot șapte (Isaia 11, 3; Romani 12, 6 și urm.). Prima cerere este „Sfințească-se numele Tău”, iar prin această rugăciune cerem ca numele lui Dumnezeu să fie proslăvit în noi și prin noi, trăind o viață curată, plină de evlavie, spre slava Sa.

A doua cerere – „Vie împărăția Ta” – are trei sensuri. În primul rând, ne rugăm ca Dumnezeu să împărățească asupra noastră Împărăția Sa să fie printre oameni și ea să prindă rădăcini adânci în sufletele noastre.

Cea de-a treia cerere este „Facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pământ” și înseamnă să ne rugăm să fim vrednici de a împlini voia divină pe pământ, așa cum îngerii o împlinesc fără șovăire în Ceruri.

Urmează a patra cerere – „Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi” – prin care Îi cerem lui Dumnezeu cele necesare atât pentru trup, cât și pentru suflet, astfel încât să putem trăi în armonie și credință.

Prin cea de-a cincea cerere „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri” Îi cerem Tatălui Ceresc să ne ierte păcatele, așa cum și noi, la rândul nostru, trebuie să-i iertăm pe cei care ne-au greșit.

Cererea a șasea din Rugăciunea Domnească este „Și nu ne duce pe noi în ispită”, iar prin aceasta ne rugăm ca harul Domnului să ne ocrotească și să ne întărească, ferindu-ne de încercări mai presus de puterile noastre.

Prin cea de-a șaptea cerere – „Ci ne izbăvește de cel rău” – Îi cerem lui Dumnezeu să ne păzească de orice rău, adică de păcat, și să ne păstreze sub ocrotirea Sa.

„Căci a Ta este Împărăția, Puterea și Slava, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor” este încheierea rugăciunii, cunoscută și sub numele de doxologie. Prin aceste cuvinte recunoaștem suveranitatea, puterea și gloria veșnică a lui Dumnezeu. Cercetătorii speculează că încheierea rugăciunii, cunoscută sub numele de doxologie, nu apărea probabil în rugăciunea originală.

 „Amin”, cu care se încheie Rugăciunea Domnească, este un vechi cuvânt evreiesc, care apare de treizeci și una de ori în Evanghelia Sfântului Apostol Matei. Acesta încheie toate rugăciunile și are multiple sensuri. În rugăciunea „Tatăl Nostru” exprimă ideea de „Așa să fie” sau „Totul să se împlinească așa cum ne-am rugat”, subliniind încrederea noastră neclintită că Dumnezeu va răspunde la rugăciunile noastre după voia Lui, se mai precizează pe Mitropolia-ro.de.

Rugăciunea „Tatăl Nostru”: versiunea ortodoxă (Matei 6:9-13)

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău,

Vie împărăția Ta, facă-se voia Ta, precum în Cer, așa și pe pământ!

Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi,

Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri,

Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

Căci a Ta este Împărăția, Puterea și Slava, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh,

Acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea „Tatăl Nostru”: versiunea catolică

Tatăl nostru, Care ești în ceruri,

Sfințească-se numele Tău,

Vie împărăția Ta,

Facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ.

Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi,

Și ne iartă greșelile noastre, precum și noi iertăm celor ce ne-au greșit,

Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.

După cum se poate observa, versurile versiunii catolice nu sunt cu mult diferite comparativ cu cele ale versiunii ortodoxe. Cu toate acestea, această variantă nu conține doxologia „Căci a Ta este împărăția…” deoarece, în tradiția catolică, aceasta este adăugată doar în cadrul liturghiei.

Vezi şi ce este Crezul şi ce simbolizează în creştinism!

Urmărește-ne pe Google News