Ce spune culoarea gălbenuşului despre calitatea oului

Despre ou și valoarea sa nutritivă

Ouăle sunt printre cele mai complete alimente, fiind o sursă valoroasă de nutrienți esențiali pentru sănătate.

Ele conțin proteine de înaltă calitate, având toți aminoacizii esențiali necesari organismului. Un ou mediu are în jur de 70 de calorii, 6 grame de proteine, 5 grame de grăsimi, și este lipsit aproape complet de carbohidrați.

Bogat în vitamine

Vitaminele și mineralele din ouă sunt variate și importante. Ouăle sunt o sursă excelentă de vitamine din complexul B (inclusiv B12, esențială pentru sistemul nervos), vitamina D (benefică pentru sănătatea oaselor și imunitate), vitamina A (pentru vedere și piele sănătoasă) și vitamina E (antioxidant). Ele mai conțin minerale precum fier, fosfor, seleniu și zinc.

Gălbenușul, în special, este bogat în luteină și zeaxantină, antioxidanți care protejează vederea și reduc riscul degenerescenței maculare legate de vârstă.

Colina

Un alt beneficiu notabil al ouălor este conținutul lor ridicat de colină, un nutrient crucial pentru sănătatea creierului și funcționarea ficatului, dar și pentru dezvoltarea fătului în sarcină. Grăsimile din ouă sunt în mare parte sănătoase, incluzând acizi grași nesaturați, iar colesterolul conținut de gălbenuș are un impact mai redus asupra nivelului de colesterol din sânge decât s-a crezut inițial.

Recomandări

Românca de pe malul Mării Adriatice care face torturi cu scufundarea Titanicului

Ouăle sunt sățioase, ceea ce le face ideale pentru gestionarea greutății corporale, contribuind la reducerea apetitului și a gustărilor nesănătoase. Sunt versatile și ușor de inclus în diverse diete, fiind potrivite atât pentru sportivi, cât și pentru cei care urmează regimuri pentru slăbire sau pentru sănătatea inimii.

Cât de nutritiv este gălbenușui oului

Gălbenușul și albușul oului au proprietăți nutriționale distincte, fiecare aducând beneficii unice organismului.

Gălbenușul este partea cea mai bogată în nutrienți a oului. Este sursa principală de vitamine, minerale și grăsimi sănătoase.

Conține grăsimi mono și polinesaturate benefice pentru inimă, alături de colesterol, care este esențial pentru producerea hormonilor și sănătatea celulară.

Gălbenușul este bogat în vitamina A, care susține sănătatea ochilor și a pielii, vitamina D, crucială pentru sănătatea oaselor și imunitate, vitaminele B, inclusiv B12 și acidul folic, care sunt esențiale pentru funcționarea sistemului nervos și producția de energie.

Este o sursă excelentă de fier, fosfor, zinc și seleniu, care sprijină imunitatea și sănătatea celulară.

Luteina și zeaxantina din gălbenuș protejează vederea și reduc riscul afecțiunilor oculare, precum degenerescența maculară.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Tot în gălbenuș se regăsește și colina.

Pe de altă parte, albușul este sărac în calorii, grăsimi și colesterol, fiind compus în principal din apă și proteine. Este preferat în dietele cu un conținut redus de grăsimi și colesterol.

Consumul întregului ou oferă un echilibru optim între proteine de înaltă calitate și nutrienți esențiali. Gălbenușul furnizează energia și micronutrienții necesari, iar albușul completează prin aportul său de proteine pure și ușor de digerat.

Ce spune culoarea gălbenuşului despre calitatea oului

Culoarea gălbenușului de ou depinde în principal de dieta găinilor care l-au produs. Pigmenții naturali din hrana păsărilor sunt responsabili de nuanțele de galben, portocaliu sau chiar roșu ale gălbenușului.

Carotenoizii sunt pigmenți naturali care se găsesc în plante. Găinile care consumă hrănuri bogate în carotenoizi (cum ar fi, de exemplu, porumbul) produc gălbenușuri mai intens colorate.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

În dietele industriale, pigmentarea gălbenușului poate fi controlată prin adăugarea de suplimente naturale sau sintetice care conțin carotenoizi, precum luteină și zeaxantină.

Găinile crescute liber, care pot ciuguli iarbă, insecte sau semințe, tind să producă ouă cu gălbenușuri mai viu colorate datorită diversității pigmenților din alimentația lor.

Este mai nutritiv un gălbenuș colorat mai intens?

Totuși, culoarea intensă a gălbenușului de ou nu indică dacă oul este mai sănătos, mai proaspăt sau mai nutritiv.

Găinile crescute în aer liber sau ecologic pot avea acces la o hrană naturală mai diversificată, care influențează culoarea gălbenușului. Totuși, și ouăle produse industrial pot avea gălbenușuri de culori intense, dacă dieta găinilor este suplimentată cu pigmenți naturali sau sintetici.

Așadar, culoarea intensă a gălbenușului nu înseamnă neapărat că oul este mai nutritiv, însă poate indica o dietă variată și bogată în carotenoizi a găinii.

Câte ouă poți mânca pe săptămână

Consumul de ouă este considerat sănătos pentru majoritatea oamenilor, dar numărul optim de ouă pe săptămână poate varia în funcție de starea de sănătate, stilul de viață și nevoile nutritive ale fiecărei persoane.

Pentru adulții sănătoși, se recomandă consumul a 6-7 ouă pe săptămână, adică aproximativ un ou pe zi. Studiile recente arată că un consum moderat nu crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare în cazul persoanelor sănătoase, chiar dacă ouăle conțin colesterol.

Persoanele cu risc cardiovascular sau colesterol crescut este bine să se limiteze la 3-4 ouă întregi pe săptămână. În unele cazuri, albușurile pot fi consumate fără restricții, deoarece sunt lipsite de grăsimi și colesterol.

Sportivii și persoanele foarte active pot consuma mai multe ouă (8-12 pe săptămână), deoarece au un necesar proteic crescut, iar ouăle furnizează proteine de înaltă calitate.

Descoperă și – Câte ouă poţi mânca pe zi

Ouăle și colesterolul, mit sau realitate?

Indiferent de culoarea gălbenușului, un ou conține aproximativ 185 mg de colesterol, iar recomandarea generală este de a menține aportul zilnic sub 300 mg.

Totuși, cercetările arată că efectul colesterolului din ouă asupra nivelului de colesterol din sânge este mai mic decât se credea anterior. Majoritatea oamenilor pot consuma ouă fără probleme pentru sănătatea inimii.

Cu alte cuvinte, deși ouăle au fost considerate pentru mult timp alimente bogate în colesterol, cercetările recente au arătat că ele nu afectează în mod negativ nivelul de colesterol din sânge la majoritatea oamenilor. De fapt, consumul regulat de ouă poate crește nivelurile de HDL (colesterolul „bun”), care contribuie la sănătatea cardiovasculară.

Nu colesterolul din ouă, ci grăsimile saturate din alte alimente consumate frecvent (cum ar fi untul sau carnea procesată) au un impact mai mare asupra sănătății cardiovasculare.

Descoperă și –  Cât de sănătos este să consumi ouă crude

Cu ce nu e bine să combini oul

Ouăle sunt un aliment versatil și nutritiv, dar există anumite combinații alimentare care pot fi mai puțin benefice din punct de vedere al digestiei sau al valorii nutriționale.

Atât ouăle, cât și carnea grasă (cârnații, bacon, alte tipuri de carne grasă) sunt bogate în proteine și grăsimi. Această combinație poate fi dificilă de digerat și poate contribui la creșterea colesterolului și a riscului de boli cardiovasculare dacă este consumată frecvent. În plus, excesul de grăsimi saturate din carne procesată contrabalansează beneficiile ouălor.

Alimentele foarte acide, cum ar fi sucul de portocale, pot încetini digestia proteinelor din ouă, provocând disconfort digestiv la unele persoane. De asemenea, aciditatea crescută poate irita stomacul dacă este combinată cu ouăle, mai ales dimineața.

Brânzeturile bogate în grăsimi saturate, combinate cu ouă, pot face masa foarte calorică și greu de digerat. Consumul frecvent al acestei combinații poate contribui la creșterea colesterolului și a riscului cardiovascular.

Ouăle se potrivesc bine cu legume proaspete sau gătite (roșii, ardei, avocado) și cu carbohidrați complecși (cartofi dulci, pâine integrală). De asemenea, asigură-te că mesele sunt echilibrate, evitând excesul de grăsimi saturate și carbohidrați rafinați.

Cum să faci omletă proteică

Ingrediente:

• 3 albușuri de ou și 1 ou întreg – sau 2 ouă întregi dacă preferi mai multe grăsimi sănătoase
• 50 g brânză cottage – sau altă brânză slabă, de exemplu ricotta
• 1/4 ardei gras, tăiat cubulețe
• 1/2 mână de spanac proaspăt
• 2-3 ciuperci, feliate subțire
• 1 linguriță de ulei de măsline
• Sare și piper, după gust
• Opțional: un praf de turmeric sau ierburi aromatice (busuioc, pătrunjel, oregano).

Mod de preparare

Taie legumele (ardeiul, ciupercile) și spală frunzele de spanac. Separă albușurile de gălbenușuri, păstrând un ou întreg.

Într-un bol, bate ouăle (albușurile și oul întreg) cu un praf de sare, piper și condimentele opționale. Adaugă brânza cottage și amestecă bine.

Într-o tigaie antiaderentă, încălzește uleiul la foc mediu. Adaugă ciupercile și ardeiul gras, sotează-le timp de 2-3 minute până se înmoaie ușor. Adaugă spanacul și mai gătește 1 minut până se reduce.

Toarnă amestecul de ouă și brânză peste legumele sotate. Lasă omleta să se gătească la foc mic spre mediu timp de 3-4 minute, acoperind tigaia cu un capac pentru a ajuta la coacerea uniformă.

Servește omleta cu o felie de pâine integrală sau alături de avocado pentru o masă completă.

Sursă foto – Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News