ComenteazăCuprins:
În aceste grote pot fi admirate o mulțime de formațiuni geologice, unele dintre ele impresionante prin frumusețea și prin unicitatea lor. Unele dintre aceste formațiuni care decorează peșterile din întreaga lume sunt stalactitele și stalagmitele. În cele ce urmează vom explora în detaliu ce sunt stalactitele și stalagmitele, cum se formează acestea și care sunt principalele diferențe dintre ele.
Stalactitele și stalagmitele, atracțiile unei peșteri
Atunci când vorbim despre formațiunile minerale existene în peșteri ne referim de obicei la stalactite și la stalagmite. Acestea sunt regrupate sub titulatura de speleoteme.Mulți oameni consideră aceste formațiuni adevărate opere de artă ale naturii, iar unele sunt atât de vechi încât preced omul modern.
Stalactitele și stalagmitele sunt forme naturale spectaculoase din stâncă, asemănătoare unor dinți, care cresc atunci când apa care picură intră în contact cu aerul din interiorul peșterii. Apa poartă mineralele dizolvate, preluate în călătoria sa de pe suprafața Pământului. Pe măsură ce trece prin peșteră, apa lasă urme minuscule ale acelor minerale, construind fiecare stalactită sau stalagmită, picătură cu picătură, relatează site-ul LiveScience.com. De asemenea, cele două formațiuni geologice ne dezvăluie procesele care au avut și încă au loc în profunzimea peșterilor. Totodată, acestea au darul de a ne aminti de frumusețile ascunse ale Pământului și de complexitatea fenomenelor naturale.
Studiul peșterilor și, implicit, al acestor formațiuni ne ajută să înțelegem mai bine geologia și procesele chimice care modelează planeta pe care trăim. Fiecare stalactită și stalagmită reprezintă dovezi unice ale frumuseții și evoluției îndelungate a grotelor, precum și o importantă sursă de cunoaștere și de admirație pentru cercetători și vizitatori deopotrivă.
Ce este o peșteră
Peştera este, prin definiţie, o cavitate naturală formată în interiorul scoarţei Pământului, care este săpată în rocă prin efectul eroziunii. Aceasta este suficient de largă astfel încât să permită accesul omului și are o lungime mai mare de 5 metri. Dezvoltarea unei peșteri trebuie să fie mai mare decât dimensiunea portalului de intrare. Acest din urmă aspect este foarte important pentru că ne ajută să nu facem confuzie între o peșteră și un abri (adăpost).
Încă din cele mai vechi timpuri peșterile au reprezentat un punct de interes pentru om. Aceasta i-a servit de-a lungul istoriei fie pe post de adăpost sau loc unde erau organizate diverse ritualuri religioase, fie ca obiect de studiu pentru specialiștii speologi ori pur și simplu ca punct de atracţie pentru curioși. În zilele noastre, peșterile sunt studiate în cadrul unei știinţe dedicate lor, care se numește speologie.
Trebuie să știi că există mai multe tipuri de peșteri. Este vorba despre cele săpate de ploaia care se infiltrează în fisurile scoarței Pământului şi cele care sunt formate de fluviile de lavă care se scurg sub pământ. De asemenea, există grote formate de valurile mării care se lovesc de şirurile de stânci marine, dar şi cele pe care apa le sapă sub gheţari. În sfârşit, mai sunt și peşteri formate de vânt care, cu ajutorul firelor de nisip pe care le transportă, erodează roca.
Ce sunt stalactitele
Stalactitele sunt formațiunile geologice naturale care atârnă de tavanul peșterilor. De regulă, acestea au un aspect conic, sunt groase în partea de sus și ascuțite în partea de jos, iar unele sunt goale pe dinăuntru. Aceste stalactite cresc atunci când apa se prelinge în centrul lor, iar pe măsură ce fiecare picătură se evaporă, aceasta lasă un alt înveliș de minerale în partea de jos a stalactitei. „Paiele” de peșteră sunt incredibil de fragile și uneori se pot sfărâma la cea mai mică atingere, ceea ce le face o descoperire rară în peșteri.
Aceste formațiuni se formează prin procesul de precipitare a carbonatului de calciu și a altor minerale dizolvate în apă, care provine din gresia sau calcarul supraiacent. Apa care conține minerale se scurge treptat prin fisurile și crăpăturile din tavanul peșterii. Pe măsură ce apa se evaporă, mineralele se depun și se acumulează treptat în partea inferioară a stalactitei, rezultând creșterea acesteia în lungime. În timp, stalactita poate ajunge să atingă podeaua peșterii, iar această formațiune între stalactită și stalagmită poate forma o coloană continuă, care este cunoscută sub denumirea de stalagnat.
Cum se formează stalactitele
Unele stalactite în formă de paie par să sfideze gravitația, mai scrie LiveScience. Cunoscute sub numele de helictite, aceste structuri sunt spiralate sau au pinteni ori noduri care se înclină în toate direcțiile. Oamenii de știință nu sunt siguri în ceea ce privește modul în care se formează, însă cred că s-ar putea datora unei combinații de acțiune capilară și vânt.
Ușoare modificări ale curenților de aer din interiorul unei peșteri sau ale orientării cristalelor într-o stalactită în creștere pot atrage mici picături de apă în direcții noi. Concret, în loc să picure spre podea sub forța gravitației, acestea se îndreaptă în sus sau înspre lateral, lăsându-și mineralele în urmă pe măsură ce cresc.
Majoritatea stalactitelor pe care le vezi în peșteri sunt realizate din carbonat de calciu. Practic, se formează două tipuri principale de cristale, și anume calcit și aragonit. Acestea au formula chimică CaCO3. De aceea, stalactitele tind să se formeze doar în peșterile unde rocile din jur conțin calciu sub formă de calcar sau dolomit. Stalactitele mai pot purta și urme de alte substanțe chimice, care le conferă culori și texturi diferite. Aceste substanțe chimice includ carbonați, sulfuri și chiar opal.
Ce sunt stalagmitele
În peșterile de pretutindeni există, așa cum spuneam, și stalagmite. Spre deosebire de stalactite, stalagmitele se formează pe podeaua grotei, dar și în masive de sare sau în interiorul ghețarilor. Aceste structuri au o bază groasă și un vârf orientat către tavanul peșterii, având aspectul unor coloane solide și groase. Unele stalagmite sunt plate, în timp ce altele sunt lungi și subțiri, similare unor bețișoare.
Stalagmitele se formează prin același proces de precipitare a mineralelor dizolvate în apă, însă în acest caz apa picură din stalactite și se scurge pe podea. Pe măsură ce apa se evaporă, mineralele se depun și se acumulează în partea superioară a stalagmitei. În acest fel este determinată creșterea acesteia în înălțime. Dacă stalactita și stalagmita se întâlnesc, ele formează o coloană continuă.
Specialiștii de la LiveScience mai notează că stalagmitele pot crește adesea chiar sub stalactite. Chiar și așa, cele două tipuri de speleoteme nu vin întotdeauna în pereche, ci oricare dintre ele poate apărea de la sine. Stalagmitele (dar și stalactitele) se formează atunci când apa de ploaie picură prin roca de calcar. Pe parcurs, aceasta preia CO2 din aer și din orice materie organică. Dioxidul de carbon va reacționa cu apa și va forma un acid slab, denumit acid carbonic. Acesta poate dizolva calcarul, va reacționa cu calcitul mineral și îl va trage în apă sub formă de bicarbonat de calciu. Pe măsură ce apa va picura în interiorul peșterii aceasta va intra din nou în contact cu aerul. Aici, este eliberat CO2, iar calciul iese din soluție și formează din nou calcit dur ca piatra.
Aceste formațiuni pot fi găsite și sub clădiri din beton sau chiar agățate pe partea laterală a garajului în timpul iernii. Acest lucru se datorează faptului că stalactitele și stalagmitele nu sunt întotdeauna făcute din calcar. Stalactitele de gheață sunt probabil cel mai comun tip de stalactită. Acestea se formează atunci când este suficient de rece pentru ca apa să înghețe și suficient de cald pentru ca acestea să se topească. Apa rezultată se va prelinge spre pământ și va reîngheța înainte de a atinge solul, potrivit Live Science.
Principalele diferențe între stalactite și stalagmite
Diferențele dintre stalactite și stalagmite pot fi evidente în privința aspectului, poziției și modului de formare. Iată câteva caracteristici distincte ale fiecăreia:
- Poziție: stalactitele atârnă de tavanul peșterii, în timp ce stalagmitele se formează pe podeaua grotei. Această deosebire este urmarea direcției de curgere a apei în peșteră, de sus în jos pentru stalactite și, respectiv, de jos în sus pentru stalagmite, notează site-ul AskAnyDifference.com.
- Formă: stalactitele au o formă alungită, au diverse aspecte și pot fi subțiri sau groase, plus că se formează în jos. În schimb, stalagmitele au o formă mai robustă și se formează pe verticală de pe podeaa peșterii.
- Proces de formare: stalactitele se formează prin picurarea apei încărcată cu minerale de pe tavanul peșterii. Pe măsură ce apa se evaporă, mineralele se depun treptat, creând astfel o structură în formă de con suspendat. Stalagmitele se formează prin picurarea apei încărcate cu minerale pe podeaua peșterii. Mineralele se depun în partea superioară a stalagmitei, iar aceasta crește în înălțime pe măsură ce apa se evaporă.
- Ritm de creștere: atât stalactitele, cât și stalagmitele cresc într-un ritm foarte lent. În general, aceste formațiuni se dezvoltă cu o viteză de câțiva centimetri până la câțiva metri în câteva sute sau chiar mii de ani. Totuși, ritmul de creștere poate varia în funcție de o serie de factori, precum cantitatea de apă, concentrația de minerale și condițiile climatice.
- Culori și texturi: stalactitele și stalagmitele pot avea diverse culori și texturi, în funcție de mineralele predominante din compoziția lor. Carbonatul de calciu este cel mai comun mineral implicat în formarea acestor formațiuni, dar pot exista și alte minerale, precum calcit sau aragonit. Aceasta conferă stalactitelor și stalagmitelor nuanțe diferite, precum alb, maro, portocaliu sau chiar în nuanțe mai vibrante.
- Legătură: o caracteristică interesantă este aceea că stalactitele și stalagmitele pot crește până ajung să se unească, formând o coloană continuă, denumită stalagnat. Această conexiune se realizează atunci când picăturile de apă încărcate cu minerale cad de pe stalactită pe stalagmită și se evaporă, contribuind la creșterea acesteia din urmă și la formarea unei structuri unice în peșteră.
Foto: 123rf.com
Citește și: Peșteri din România – cele mai frumoase peșteri care merită explorate
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!