5 comentariiCuprins:
Ce sunt testele PISA
PISA este acronimul pentru Programme for International Student Assessment (n.n. – Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor). PISA este un program de evaluare a elevilor inițiat de OCDE acum aproape trei decenii. Acesta reprezintă un studiu comparativ de măsurare a dezvoltării competențelor de bază în trei domenii principale – matematică, citire/lectură și științe – pentru elevii de 15 ani din peste 80 de țări din lume, între care și România, care se află la finalul învățământului obligatoriu, potrivit BRIO. Aceste teste oferă nu doar o perspectivă amplă asupra modului în care sistemele de învățământ îi pregătesc pe elevi pentru provocările vieții de zi cu zi, ci furnizează date comparative și stimulează schimbul de bune practici între țările participante pentru îmbunătățirea continuă a calității domeniului educațional.
Administrarea acestor teste este realizată de către un consorțiu internațional din trei în trei ani, iar pregătirea și adaptarea instrumentelor de evaluare la nivelul fiecărei țări participante se face în cicluri de câte patru ani consecutivi. Testele PISA oferă o perspectivă asupra modului în care aceste competențe se raportează la nivel demografic, social, economic și educațional. De asemenea, evaluarea PISA oferă și o serie de indicatori de tendință ce se raportează la nivel demografic, social, economic și educațional, precum și o bază de cunoștințe care poate să fie folositoare în schimbările de natură politic, mai precizează sursa citată.
Care este scopul testelor PISA
În majoritatea țărilor membre ale OECD, elevii de 15 ani se află la sau aproape de terminarea învățământului obligatoriu, acesta fiind și motivul pentru care s-a ales această vârstă. În acest fel pot fi măsurate majoritatea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor pe care tinerii le dobândesc până la la această vârstă, care trebuie să reflecte abilitatea fiecărui adolescent în parte pentru a continua să învețe să-și evalueze singur propriile alegeri și să ia decizii personale în legătură cu diversele opțiuni.
Scopul testele PISA este acela de a evalua cât de bine sunt pregătiți elevii aflați la final de învățământ obligatoriu pentru a face față provocărilor de tot felul din viața activă, dar și din cea educațională. Practic, aceste teste îi vor ajuta pe viitorii adulți în procesul lor evolutiv să ia la cunoștință lucrurile cu care aceștia se vor confrunta pe piața muncii sau cu diverse situații dacă vor opta să-și termine studiile, iar mai apoi să-și găsească un loc de muncă.
În ce constau testele PISA
Elevii susțin o testare timp de două ore, care acoperă, așa cum spuneam, cele trei domenii de bază: matematică, citire/lectură și științe. Elevilor li se oferă diverse combinații de subiecte, cum ar fi, spre exemplu, matematică urmată de lectură ori științe urmate de matematică, și așa mai departe. Accentul evaluării se pune de obicei pe ceea ce participanţii la teste ştiu şi pot să facă în mod concret cu ceea ce au învăţat de-a lungul timpului.
Testele propriu-zise cuprind întrebări cu răspunsuri cu variante multiple, dar și întrebări prin care elevilor li se cere să-și construiască propriile răspunsuri. În același timp, elevii trebuie să răspundă la un chestionar care conține informații despre elevii înșiși, atitudinile, dispozițiile și credințele acestora, mediul de acasă, dar și despre experiențele lor școlare și de învățare. Este important să menționăm faptul că testele PISA nu investighează modul de performare a unui curriculum școlar, ci tot ceea ce știu elevii și ceea ce sunt aceștia capabili să facă în mod real la sfârșitul anilor de studiu, precum şi abilitatea lor de a reflecta activ asupra procesului propriu de cunoaştere şi asupra experienţelort proprii de învăţare.
Performanțele evaluate în domeniile-cheie ale educației
La testele de citire/lectură sunt testate capacităţile elevilor de a construi interpretări corecte şi semnificative ale unei game variate de materiale scrise, precum şi capacitățile lor de a reflecta asupra conţinutului şi caracteristicilor textului, deprinderi esenţiale în educaţie, dar şi în viaţa adultă. În ceea ce privește utilizarea competențelor matematice în viaţa de zi cu zi, testele PISA evaluează capacitatea elevilor de a raţiona din punct de vedere cantitativ şi de a înţelege şi a reprezenta relaţii sau interdependenţe sub forma graficelor, diagramelor ori tabelelor complexe, aflăm de pe site-ul părințiicerschimbare.ro. Trebuie să știi că aceste deprinderi sunt mult mai importante comparativ cu abilitatea de a răspunde la anumite întrebări familiare din manualele de şcoală, conform practicii tradiţionale. În sfârșit, în domeniul ştiinţe, evaluarea PISA nu urmărește ca elevii să deţină doar cunoştinţe specifice, ci și să înţeleagă aspectele legate de anumite probleme care sunt dezbătute la nivelul întregii comunităţi umane, precum și consumul de energie, biodiversitate și sănătate.
Când s-a înscris România în programul PISA
Asemenea tuturor celorlalte țări în care elevii susțin teste de evaluare PISA, România are obligația prin contract să păstreze confidențialitatea subiectelor de testare până la apariția raportului internațional oficial. În cazul în care itemi sau alte componente ale testării, altele decât cele pe care le menționează secretariatul OCDE și care sunt stipulate în contract sunt făcute publice de vreuna dintre țările participante, acea țară va fi în mod automat eliminată din baza de date. În același timp, rezultatele nu vor fi validate și se va plăti o amendă al cărei cuantum este echivalent cu taxa de participare la programul PISA.
România participă la testele de evaluare PISA încă din anul 2000, în calitate de țară PISA+. Centrul Național PISA din țara noastră a fost reprezentat de Centrul Național de Evaluare și Examinare, între 2000 și 2015, iar din anul 2016 și până în prezent, acesta este reprezentat de Institutul de Științe ale Educației. Rapoartele naționale la testele PISA pot fi consultate aici.
Ce rezultate a obținut România la testele PISA
După cum menționam anterior, testele PISA se administrează o dată la trei ani, iar țara noastră a fost inclusă în acest program în urmă cu 24 de ani. Ciclurile de participare de până acum ale României au fost PISA 2000, PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA 2018 și PISA 2022. Testele PISA din 2021 au fost amânate cu un an în contextul pandemic. Iată ce locuri a ocupat România: PISA 2000 – locul 34 din 42, PISA 2006 – locul 47 din 57, PISA 2009 – locul 49 din 65, PISA 2012 – locul 45 din 65, PISA 2015 – locul 48 din 72, PISA 2018 – locul 47 din 79 și PISA 2022 – locul 45 din 81.
La cele mai recente teste PISA din România, care au avut loc în 2022, au participat 7.350 de elevi de la 180 de școli, iar rezultatele au fost un adevărat dezastru. La peste două decenii de când a fost inclusă în program, țara noastră continuă să aibă un nivel educațional foarte scăzut. Concret, cu un nivel general de competență 2, care este considerat critic, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană, doar Bulgaria fiind mai slabă decât noi. Țara noastră a obţinut scoruri medii de 428 de puncte atât la matematică, cât şi la lectură şi ştiinţe, mult sub media OCDE, care a fost de 480 de puncte la matematică, 482 de puncte la lectură și 491 de puncte la ştiinţe. O proporție mai mică de elevi din România față de media OCDE, au avut performanțe de nivel ridicat, adică nivel 5 sau 6. Teoretic, la testele PISA nu există punctaj maxim, însă rezultatele sunt scalate pentru a se potrivi cu distribuţiile aproximativ normale, cu medii de scor de 500 de puncte.
Modele de teste PISA
Iată exemple de teste PISA, publicate pe site-ul părințiicerschimbare.ro:
Modele Test PISA la matematică
1. SISTEMUL SOLAR
Elevilor li se prezintă, într-un tabel, distanțele medii între Soare și planete, în unități astronomice (1 ua – 150 milioane kilometri).
Item 1
Se cere să se identifice cele trei planete în ordinea corectă pe baza distanțelor dintre ele și poziționarea lor față de soare.
Răspuns corect: Jupiter, Saturn, Uranus
Nivel de dificultate estimat: 3 din 6
Item 2
Elevilor li se solicită să transforme unitățile astronomice în kilometri și să aleagă, din cele patru opțiuni de răspuns oferite, distanța corectă între Soare și Neptun exprimată în kilometri.
Răspuns corect: 4.500 milioane km
Nivel de dificultate estimat: 2 din 6
2. MODELUL TRIUNGHIULAR
Elevilor li se prezintă un triunghi format din 4 rânduri de triunghiuri roșii și albastre.
Item 1
Elevilor li se solicită să selecteze procentul de triunghiuri albastre dintr-un set de patru opțiuni de răspuns. Pentru a face acest lucru, aceștia trebuie să calculeze numărul total de triunghiuri albastre și să împartă acest număr la totalul triunghiurilor, apoi să exprime rezultatul ca procent.
Răspuns corect: 37,5%
Nivel de dificultate estimat: 1 din 6
Item 2
Elevilor li se solicită să extindă modelul triunghiului cu încă un rând și să determine procentul de triunghiuri albastre în noul triunghi format.
Răspuns corect: 40% (10 triunghiuri albastre dintr-un total de 25 de triunghiuri)
Nivel de dificultate estimat: 2 din 6
Item 3
Elevilor li se solicită să evalueze corectitudinea afirmației conform căreia, atunci când sunt adăugate noi rânduri în triunghi, procentul de triunghiuri albastre va fi întotdeauna sub 50%. Elevii trebuie să justifice răspunsul.
Răspunsul corect este „Da”, iar elevii ar trebui să observe că în fiecare rând numărul de triunghiuri roșii este mereu mai mare decât cel al triunghiurilor albastre, sau invers, că numărul de triunghiuri albastre este mereu mai mic decât cel al celor roșii.
Răspuns corect: Da
Nivel de dificultate estimat: 5 din 6
Modele Test PISA la științe
1. PLIMBARE CU MAŞINA
Carina pleacă să facă o plimbare cu maşina. În timp ce ea conduce, o pisică ţâşneşte în faţa maşinii. Carina frânează brusc şi evită pisica. Puţin dezorientată, Carina se hotărăşte să se întoarcă acasă. Graficul de mai jos reprezintă o copie simplificată a vitezei maşinii în timpul acestei plimbări.
Întrebarea 1: Care a fost viteza maximă a maşinii pe durata acestei plimbări?
Viteza maximă: ……………………………….. km/h
Întrebarea 2: La ce oră Carina a frânat brusc pentru a evita pisica?
…………………………………………………………….
Întrebarea 3: Distanţa parcursă de Carina pentru a ajunge acasă este mai scurtă decât distanţa pe care a parcurs-o de acasă până la locul unde s-a produs incidentul cu pisica? Explicaţi răspunsul vostru folosind informaţiile din grafic
…………………………………………………………….
ARIA CONTINENTULUI
Mai jos se află o hartă a Antarcticii
Întrebarea 1: Care este distanţa dintre Polul Sud şi Munţii Menzies? (Folosiţi scara hărţii pentru a estima.)
- Distanţa este între 1600 km şi 1799 km.
- Distanţa este între 1800 km şi 1999 km.
- Distanţa este între 2000 km şi 2099 km.
- Distanța nu poate fi determinată.
Întrebarea 2: Estimează aria Antarcticei folosind scara hărţii. Arată cum ai lucrat şi cum ai ajuns la această estimare. (Poţi desena pe hartă dacă te ajută să estimezi.)
2. VITEZA MAŞINII DE CURSE
Acest grafic arată cum viteza unei maşini de curse variază de-a lungul unui traseu plat de 3 km, în cursul celui de-al doilea tur.
Întrebarea 1: Care este distanţa aproximativă dintre linia de start şi începutul celei mai lungi porţiuni drepte a traseului?
- 0,5 km
- 1,5 km
- 2,3 km
- 2,6 km Viteza (km/h)
Întrebarea 2: Unde s-a atins cea mai scăzută viteză înregistrată de-a lungul celei de-a doua ture?
- La linia de start.
- La aproximativ 0,8 km.
- La aproximativ 1,3 km.
- La jumătatea traseului.
Întrebarea 3: Ce poţi spune despre viteza maşinii între km 2,6 şi km 2.8 ?
- Viteza maşinii rămâne constantă.
- Viteza maşinii creşte.
- Viteza maşinii scade.
- Viteza maşinii nu poate fi determinată din grafic.
Întrebarea 4: Iată schemele celor 5 trasee: De-a lungul cărui traseu dintre cele de mai jos a fost condusă maşina pentru a obține graficul de viteză prezentat anterior?
Model de test PISA la lectură/citit (2015)
GRAFFITI
Cele două scrisori sunt luate de pe Internet şi se referă la graffiti. Graffiti este un gen de pictură ilegală sau de scriere pe pereţi sau oriunde în altă parte. Referă-te la aceste scrisori pentru a răspunde la următoarele întrebări.
„Sunt neagră de supărare deoarece pereţii şcolii sunt curăţaţi şi redecoraţi pentru a patra oară pentru a scăpa de graffiti. Creativitatea este admirabilă, dar oamenii ar trebui să găsească modalităţi de a se exprima care să nu impună societăţii cheltuieli suplimentare. De ce să dăunezi reputaţiei tinerilor pictând graffiti acolo unde este interzis să o faci? Artiştii profesionişti nu îşi înşiră picturile pe stradă, nu-i aşa? În loc de asta, ei caută fonduri şi câştigă faimă prin expoziţii legale. După părearea mea, clădirile, gardurile şi băncile din parc sunt şi ele opere de artă. Este chiar jalnic să strici arhitectura cu graffiti şi mai mult decât atât, această metodă distruge stratul de ozon. Sincer, nu pot să înţeleg de ce aceşti artişti criminali se mai obosesc dacă “operele lor de artă” sunt mereu îndepărtate imediat”. Helga.
„Gusturile nu se discută. Societatea este invadată de comunicare şi reclamă. Lozincile companiilor, nume de magazine. Afişe mari supărătoare pe stărzi. Sunt ele acceptabile? Da, cele mai multe. Sunt graffiti acceptabile? Unii oameni spun da, alţii nu.
Cine plăteşte preţul pentru graffiti? Cine plăteşte în final preţul pentru reclame? Bună întrebare. Consumatorul. Persoanele care pun panouri publicitare vă cer permisiunea? Nu. Atunci pictorii de graffiti ar trebui să facă la fel? Nu este totul doar o problemă de comunicare – propriul tău nume, numele găştilor şi opere de artă mari pe stradă?
Gândiţi-vă la hainele cu dungi şi cadrilate care au apărut în magazine cu câţiva ani în urmă. Şi la costumele de ski. Modelele şi culorile erau furate direct chiar de pe pereţii înfloraţi. E chiar amuzant că aceste modele şi culori sunt acceptate şi admirate, dar graffiti care au acelaşi stil sunt considerate îngrozitoare. Sunt vremuri grele pentru artă”. Sofia
Întrebarea 1: Scopul fiecărei scrisori este:
- Să explice ce înseamnă graffiti.
- Să prezinte o părere despre graffiti.
- Să demonstreze popularitatea graffiti-urilor.
- Să spună oamenilor cât de mult se cheltuie pentru îndepărtarea graffiti-urilor.
Întrebarea 2: Helga se referă la “cheltuielile” pe care graffiti le impune societăţii. Una dintre acestea este costul îndepărtării graffiti-urilor din locurile publice. La ce altă “cheltuială” se mai referă Helga?…………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 3: De ce se referă Sofia la reclamă? …………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 4A: Cu care dintre cele două autoare eşti de acord? Explică-ţi răspunsul folosind propriile cuvinte pentru a te referi la ceea ce se spune într-una sau în ambele scrisori …………………………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea 4B: Putem discuta despre ce spune o scrisoare (conţinutul ei). Putem discuta despre felul în care este scrisă o scrisoare (stilul ei). Indiferent cu care scrisoare eşti de acord, în opinia voastră, care crezi că este mai bună? Explică-ţi răspunsul prin referire la felul în care una sau ambele sunt redactate …………………………………………………………………………………………………………………….
Testele PISA în limba Română la ciclul din 2022 le poți vizualiza aici.
Vezi şi modele de subiecte la Română la Evaluarea Națională!