Cuprins:
Conservarea acestui fluviu și protejarea acestuia au devenit obiective importante pentru autoritățile locale deoarece se confruntă, pe de-o parte, cu pierderea ireparabilă a unei părți semnificative a diversității biologice, iar pe de ltă parte cu impactul negativ asupra climei globale. În acest articol îți propunem să explorăm fluviul Yangtze și să descoperim cele mai importante și interesante informații despre acest habitat unic.
Cel mai mare fluviu din Asia
Fluviul Yangtze sau Chang Jiang, așa cum mai este acesta numit în limba chineză, este cel mai lung fluviu din Asia și din China, având o lungime de peste 6.200 de kilometri, 2.800 dintre aceștia fiind navigabili. Cursul fluviului asiatic se regăsește în întregime pe teritoriul Chinei. Totodată, este cel de-al treilea fluviu ca lungime din lume, după Nil (6.690 kilometri) și Amazon (6.440 kilometri). Cu un debit mediu de apă de peste 23.000 m³/secundă, Yangtze se situează tot pe locul al treilea la nivel mondial, în urma Amazonului (219.000 m³/secundă) și a fluviului Congo (41.784 m³ de apă/secundă).
Fluviul Yangtze izvorăște din Munții Kunlun, situați în partea de sud-vest a provinciei Qinghai, și curge către sud, prin provincia Sichuan. Mai departe, în provincia Yunnan cotește brusc către nord-est și est și curge spre alte trei provincii din centrul Chinei: Hubei, Anhui și Jiangsu. Yangtze se leagă de fluviul Huang He prin Marele Canal Chinez. Principalii afluenți sunt râurile Han, Yalong, Jialing, Min, Tuo He, Wu si Zhenjiang, potrivit site-ului Yangtze.com. În perioadele când au loc precipitații bogate, fluviul își revarsă apele în două lacuri, Dongting Hu și Poyang Hu, provocând uneori pagube materiale însemnate. Cel mai mare fluviu asiatic se varsă în Marea Chinei de Est, la 23 kilometri nord distanță de metropola Shanghai.
Bazinul hidrografic al lui Yangtze este de 1.812.991 km2, care reprezintă aproximativ 20% din suprafața totală a Chinei și 25% din suprafața totală a terenurilor agricole. Aproape tot traficul cu barca din China este pe râul Yangtze.
Yangtze are mai multe denumiri
Denumirea sub care este cunoscut în întreaga lume, Yangtze, se referă în realitate doar la estuarul situat în apropiere de orașul Shanghai, însă a fost preluată ca atare de către cercetători pentru întregul curs al fluviului.
Un detaliu mai puțin cunoscut despre Yangtze se referă la faptul că are mai multe denumiri în același timp. După cum spuneam, acesta este cunoscut străinilor sub numele de Yangtze sau „Fluviul Albastru”, însă chinezii folosesc această denumire doar pe ultimii 480 sau 645 de kilometri din cursul său, mai exact în regiunea în care a fost regatul Yang, cel care a cunoscut apogeul în secolul al X-lea î.Hr. De asemenea, de la izvoarele sale și până la orașul Yibin din provincia Sichuan, fluviul poartă denumirea de Jinsha sau „Nisipul Auriu”, în timp ce, în limba chineză, acesta este cunoscut și sub numele de Chang Jiang, care înseamnă „Fluviul cel Lung”.
Istoria îndelungată și bogată a ținutului chinezesc a mai lăsat întipărite în memoria oamenilor și alte denumiri locale pentru această adevărată minune geografică a Terrei. Acestea au fost atribuite anumitor sectoare ale cursului apei și sună după cum urmează: Moron Us He, Tongtian He și Jinsha Jiang.
Cele trei minuni de pe fluviul Yangtze
Fluviul Yangtze este format din trei defileuri, care au fost săpate prin forța apei, pe cursul său prin masivul muntos din marele bazin Sichuan. Din loc în loc există faleze, care au forme ciudate și care în legendele locale au nume pitorești, precum „Izvorul bunicii înțelepte” sau „Rinocerii care privesc spre lună”.
Primul defileu este Qutang, poarta prin care pătrund toate apele în provincia Sichuan, așa cum sună descrierea făcută de poetul chinez Du Fu în secolul al VII-lea. Conform site-ului ChinaRo.ro, de ambele părți ale defileului se regăsesc, încastrați în rocă, stâlpi vechi de peste 1000 de ani de care erau prinse pe vremuri lanțuri care traversau fluviul. Scopul acestora a fost la început pur de apărare, însă ulterior au fost folosite pe post de bariere pentru strângerea taxelor care erau percepute barcagiilor. Urmează pitoreștile chei Wu, care sunt dominate de cele douăsprezece așa-numite „Piscuri Fermecate”, despre care o veche legendă chineză spune că reprezintă fiicele Zeiței din Vest care fuseseră trimise de către Regina Cerului să ajute la crearea cheilor. În sfârșit, cel de-al treilea defileu, denumit Xiling, era cândva considerat cel mai periculos din cauza numeroaselor porțiuni înguste și a vârtejurilor. Odată cu trecerea anilor, zona a fost amenajată pentru a se putea naviga fără probleme.
Există și o serie de defileuri mai mici care s-au format de-a lungul fluviului Yangtze. Cel mai spectaculos dintre acestea este cel supranumit „Defileul de Smarald”, situat în apropiere de Wuhan, care se întinde pe o distanță de 20 de kilometri.
Pe fluviul Yangtze a fost construit cel mai mare baraj din lume
Printre cele mai recente realizări ale guvernului de la Beijing este „Barajul celor trei defileuri”, situat pe fluviul Yangtze. Ambițiosul proiect a demarat la începutul anului 1994 și a fost finalizat în 2009, depășind toate recordurile în domeniu. Este cel mai mare baraj din lume (185 metri înălțime și 2.335 metri lungime) și are cel mai mare lac de acumulare (1.085 km2, 663 kilometri lungime și 39,3 miliarde m3 de apă), scrie CNN.
De asemenea, centrala hidroelectrică este compusă din 32 de turbine de 700 MW fiecare și două unități generatoare de 50 MW și are o capacitate instalată de 22.500 MW. Centrala deține recordul mondial pentru cea mai mare producție anuală de energie (98,8 TWh), care a fost stabilit în anul 2014. Această producție permite alimentarea cu energie electrică a nouă provincii și două orașe, inclusiv Shanghai. În prezent, hidrocentrala produce cea mai mare cantitate de energie electrică la nivel mondial (84,68 miliarde kWh) pentru care se economisesc 31 milioane tone de cărbune pe an, evitându-se emiterea a 100 de milioane tone de gaze cu efect de seră, milioane de tone de praf, un milion de tone de dioxid de sulf, 370.000 de tone de oxid de azot, 10.000 de tone de monoxid de carbon și, nu în ultimul rând, o cantitate semnificativă de mercur.
La construirea barajului „Three Gorges” (n.n. – Trei Defileuri) s-au folosit 27,2 milioane m3 de beton, 463.000 tone de oțel (suficient pentru a construi 63 de Turnuri Eiffel) și s-au mutat aproximativ 102,6 milioane m3 de pământ. În total, această mega construcție a „înghițit” peste 75 miliarde de dolari și 100 de vieți omenești și a determinat strămutarea a mai mult de 1,4 milioane de oameni, mai precizează CNN.
Curiozități despre fluviul Yangtze
- Fluviul Yangtze are în total peste 700 de afluenți. Dintre aceștia, 49 au o zonă de captare de peste 10.000 km2, 5 au o lungime de peste 1.000 de kilometri. Principalii afluenți ai lui Yangtze, fiecare cu un debit mediu anual de peste 50 km3, sunt râurile Han, Jialing, Min, Yalong, Wu, Yuan, Xiang și Gan, notează China Highlights. Fiecare dintre acestea este mai mare decât Snake, care este al 18-lea râu ca mărime din SUA și de 15 ori mai mare decât Tay, cel mai mare râu din Marea Britanie.
- Cursul fluviului Yangtze are diferențe mari de altitudine ceea ce îl face foarte potrivit pentru construirea de hidrocentrale. Cota sa de la izvor (5.250 de metri) scade până la locul unde râul Tongtian devine râul Jinsha (3.540 de metri), până la Tiger Leaping Gorge (1.800 de metri), până la Yibin – cel mai înalt oraș de pe Yangtze – (260 de metri), până la Yichang – ieșirea din Cele Trei Defileuri (60 de metri).
- În apele fluviului Yangtze se raportează că ar trăi peste 4.300 de tipuri de specii de vietăți acvatice, inclusiv 400 de specii de pești, între care sturionul Yangtze. Cu toate acestea, resursele biologice acvatice din bazinul fluviului asiatic au scăzut serios în ultimii ani din cauza pescuitului excesiv, ceea ce a făcut ca unele specii să dispară. De aceea, pentru a proteja și a reface mediul ecologic, autoritățile locale au introdus în 2021 o lege prin care pescuitul este interzis.
- În jur de 35% din producția de cereale a Chinei provine din bazinul Yangtze, orezul deținând cea mai mare pondere (70%). Câmpiile situate de-a lungul cursurilor de mijloc și de sud ale fluviului sunt principalele zone producătoare de cereale. Este vorba despre Câmpia Sichuan, Câmpia Lacului Poyang, Câmpia Lacului Dongting și Câmpia Lacului Taihu. În bazul Yangtze mai sunt cultivate grâu, orz, bumbac, fasole și porumb.
- În partea inferioară a râului Yangtze, la marginea Mării Galbene – partea nordică a Mării Chinei de Est, s-a format o câmpie aluvionară, care ocupă mai puțin de 4% din teritoriul Chinei. În zona Deltei Yangtze există o serie de mari orașe, precum Shanghai, Hangzhou, Suzhou, Nanjing, Ningbo și Wenzhou. În această regiune trăiește în jur de 10% din populația totală a țării (cca. 140 de milioane) și reprezintă aproape un sfert din economia Chinei și o treime din volumul total de import/export a țării.
- Deși linia de demarcație geografică dintre nordul și sudul Chinei este reprezentată de Munții Qinling și râul Huai, Yangtze este considerat ca fiind granița naturală dintre China de Sud și China de Nord, notează Travel China Guide.
- Există diferențe între nordul și sudul țării. La nord de Yangtze, clima este uscată, cu temperaturi mai scăzute și mai puține precipitații, în timp ce la sud clima este mai caldă și mai umedă. De asemenea, în nord, principala cereală este grâul, în timp în sud se consumă foarte mult orez. De asemenea, obiceiurile și stilul de viață al oamenilor de pe cele două maluri ale fluviului Yangtze sunt și ele foarte diferite.
- La fel ca fluviul Galben din nordul Chinei, și Yangtze este leagăn al civilizației chineze. În această zonă a luat naștere cultura Hemudu în urmă cu 7.000 de ani, pentru ca mai târziu, aici să apară culturile din sudul Chinei, Chu, Wu sau Yue.
Află şi informaţii despre Fluviul Amazon – ce trebuie să știi despre Amazon și câte țări străbate acesta!, dar și curiozități despre Fluviul Nil