LEGUMELE SCAD COLESTEROLUL
Cele mai recente studii ne arată că natura este plină cu daruri care ne ajută să luptăm împotriva diferitelor boli cronice. Fiecare legumă, fruct sau soi de verdeaţă conţine o anumită fitochimicală. Acestea au efecte benefice asupra organismului uman. Multe dintre ele au un rol activ în protejarea organismului contra bolilor, neutralizează acţiunea radicalilor liberi, scad presiunea sangvină şi nivelul colesterolului, reduc riscul bolilor de inimă, al diabetului şi al can cerului. Fibrele şi fitochimicalele ar trebui să fie două motive întemeiate care să te facă să mănânci mazăre şi broccoli.
FITOCHIMICALELE
Fitochimicalele (“fito” înseamnă “din plante”) sunt substanţe biologice, care dau plantelor savoarea, aroma şi rezistenţa în faţa bolilor şi cuprind trei subgrupe: flavonoidele, carotenoidele şi isoflavonele. Flavonoidele Cele mai cunoscute sunt flavonoidele care se găsesc în citrice, ceapă, mere şi struguri. Oamenii de ştiinţă consideră ca fla vo no idele pot proteja împotriva cancerului.
CE SUNT FIBRELE
Fibrele solubile care se dizolvă şi devin vâscoase în apă încetinesc digestia, dându-ţi senzaţia de saturaţie. Se găsesc în mere, citrice şi morcovi. Fibrele insolubile, cunoscute drept rigide, accentuează tranzitul intestinal. Astfel, acestea sunt indicate celor care suferă de constipaţie sau de scaune neregulate. Ele se găsesc în făina integrală, tărâţe de grâu, nuci, cereale şi unele legume.
Carotenoidele, un alt tip de fitochimicale, se găsesc în legumele crucifere (ca broccoli sau varza de Bruxelles) şi pot oferi protecţie împotriva ins ta lă rii bolilor cronice. Carotenoidele sunt nişte pigmenţi naturali ce conferă fruc telor şi legumelor culori distinctive: portocaliu pentru portocale sau morcovi, roşu pentru cireşe şi to ma te, verde închis pentru spanac şi broccoli şi asigură corpului nostru vitamina A.
CUM MÂNCĂM LEGUME?
Trucul e să nu te forţezi să mănânci ce îţi displace. Găseşte câteva produse care îţi plac şi care să nu lipsească niciodată de la masă. Chiar trebuie să mă chinui să mă nânc o farfurie de varză?, s-ar întreba fiecare dintre voi. Ei bine, nu. Încearcă o paletă variată de legume. De preferat e să consumi fructele sau legumele proaspete, şi nu congelate, decât dacă nu ai de ales.
Isoflavonele
– plantele estrogene (soia) sunt nişte surse foarte bogate de isoflavone, care au rolul de a scădea nivelul lipidelor din sânge
– previn apariţia cancerului la sâni, ovare sau la prostată
– te scapă de simptomele menopauzei
Fructul e o sursă de energie naturală. Dar de ce ne oprim doar la unul? De obicei, varietatea este bună şi există o diversitate de fructe ce pot fi savurate cu plăcere. Aşa dar, caută să consumi cât mai multe. Poţi să îţi începi ziua cu un fruct sau ames te că-ţi cereale cu câteva felii de banană şi stafide. Adaugă pier – sici, pere sau pepene la masa de prânz sau poţi să iei ca gustare între mese un fruct uscat sau proaspăt. Încearcă peştele şi carnea amestecată cu salata de fructe tropicale.
Un pahar cu suc dimineaţa
Să începi ziua cu un pahar de suc natural este un ritual foarte sănătos. Însă trebuie să ne amintim că sucul are mai multe calorii – câteodată conţine chiar şi zahăr – şi un conţinut mai sărac de fibre decât un fruct.
Roşiile, preferate
Specialiştii susţin că o persoană consumă în medie, în fiecare an: Salată verde – 11,3 kg/persoană.
Roşii – 41,7 kg/persoană (80% sunt consumate sub formă procesată, adică în sosuri de paste sau ketchup).
Cartofi prăjiţi – 23,1 kg de persoană
Prea mulţi cartofi strică
Oamenii adoră să mănânce cartofi – dar prea mulţi nu sunt indicaţi. Un cartof este foarte scăzut în grăsimi şi o sursă bogată în substanţe nutritive, însă este, de asemenea, un carbohidrat care se transformă rapid în zahăr în corpul nostru. Suntem obişnuiţi să mâncăm cartofi aproape în fiecare zi, preparaţi în diverse feluri: piure, prăjiţi, fierţi sau gratinaţi. Ideea e că nu trebuie să renunţăm la cartofi, doar să nu exagerăm cu consumul lor, excluzând alte legume.
190 de kg de legume consumă un român într-un an
300 tone de preparate din carne şi mezeluri se produc anual în România
88 de kilograme de fructe consumă în medie o persoană în fiecare an; 44% sunt consuma te crude (proaspete), iar restul în sosuri, jeleuri, gemuri
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!