Cele mai frumoase chei din România

Cheile Bicazului

Cheile Bicazului reprezintă cea mai cunoscută și cea mai atractivă crestătură a Carpaților Orientali, care traversează de la sud-vest la nord-est munții formați de depozitele de calcar care s-au format în perioadele triasică și jurasică.

De asemenea, în masivul calcaros s-au format peșteri și văi. Crestătura are o origine tectonică, iar numele său provine de la râul Bicaz. Astăzi, cu o lungime de 5 km, acest loc este considerat a fi paradisul alpiniștilor.

În aval de Serpentina Mare, Piatra Poienii și Munții Bardos se apropie la câțiva metri un loc denumit Poarta Iadului. După care cheile sunt mari spre Turnul Negru. De acolo poți găsi un drum care te va duce la Peștera Neagră care are o intrare de 15 metri înălțime și 3 metri lățime. De la intrarea în peșteră se poate vedea mărețul altar al Pietrii.

În Bicaz se găsește și cel mai important afluent al acestei zone. Cunoscut sub numele de Bicăjelul se formează în sub podișul Tărcaului și are o lungime de 20 km.

Cea mai frumoasă și mai sălbatică zonă din aceste locuri este situată între Fagetul Ciucului și Piatra Surduculului de unde în amonte trece prin linul Bicăjel, zona satului care poartă același nume.

Canionul 7 scări

Treptele au înălțimi cuprinse între 2,5 și 15 metri și se transformă în cascade atunci când volumul pârâului crește. Există șapte cascade, cea mai înaltă fiind de 35 de metri. Traseul din interiorul canionului este amenajat cu scări și poduri metalice.

Traseul prin canionul 7 scări poate fi parcurs în jumătate de oră. În timpul iernii, urcarea în canion este interzisă, din cauza gheții formate pe treptele metalice. Canionul este deschis între lunile martie și noiembrie, iar taxa de intrare este de 10 RON pentru adulți

Este un defileu săpat în stâncile masivului Piatra Mare. Nu este foarte mare, având doar 160 de metri lungime, însă este de-a dreptul spectaculos prin înălțime, având o diferență de nivel de 58 de metri. 

Canionul datează încă din mezozoic, poate să fie traversat cu ajutorul celor 7 scari din metal montate în urmă cu câteva zeci de ani și este sursa unui numar mare de legende. Pentru cei pasionați de aventură, aici există cea mai lungă tiroliană din țară.

Cheile Bistriței

Cheile Bistriței sunt considerate cele mai înguste chei calcaroase din România. Se află în Parcul Național Buila-Vânturarița. Cheile sunt pline de peșteri și caverne străvechi. 

Înainte de a fi construit drumul forestier care traversează cheile Bistriței, a existat o linie de cale ferată. 

Cheile Bistriței au o lungime de aproximativ 1200 de metri, și sunt cele mai înguste chei săpate în calcar. Aceste chei s-au format din cauza râului Bistrița care izvorăște din Munții Căpățânii. Există aici peste 22 de peșteri și cele mai cunoscute sunt peștera Liliecilor sau peștera Urșilor.

Cheile Turzii

Cheile Turzii se află la 8 km vest de oraș (în linie dreaptă) și reprezintă o drumeție de o jumătate de zi uimitoare. Cheile au o lungime de aproape 3 km, cu pereți de 300 m înălțime sculptați în calcar erodat. 

Mersul pe jos pe lungimea defileului durează aproximativ 1½ ore în fiecare sens. Pentru a ajunge acolo, poți lua un autobuz de la Turda până în centrul localității Cheia. De acolo, este o drumeție simplă de 5 km pe marginea drumului până la defileu (urmează indicatoarele „Cheile Turzii”).

Poți vedea aici Cascada Ciucaș, Cheile Borzești sau Dealul Alb.

Cheile Crivadiei

Cheile Crivadiei, cunoscute și sub denumirea de Rezervația Naturală Cheile Crivadiei, sunt situate în traversul Parcului Natural Gradiștea Muncelului – Cioclavina, în apropierea satului Crivadia, județul Hunedoara, Transilvania, la o altitudine de aproximativ 788 de metri, în partea de sud-vest a dealului Runcu din Munții Șureanu. Cunoscute încă din vremea dacilor, defileurile reprezentau o barieră împotriva invadatorilor.

Cheile Crivadiei formează o arie protejată de interes național, aflată în Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Rezervația are o suprafață de 10 hectare, fiind situată în zona de contact a Munților Șureanu cu depresiunea Hațegului, în zona marginală a calcarelor jurasice, care au contribuit la crearea foarte spectaculoaselor Cheile Crivadiei, cu o lățime la bază de 3-4 metri și o înălțime a pereților de 60-70 de metri. 

Rezervația naturală Cheile Crivadiei este o arie protejată de interes național și a fost înființată în 1979.

Rezervația se află în apropiere de monumentul Turnul feudal al Crivadiei. Turnul Crivadiei se află în apropierea satului Crivadia, pe drumul spre Bănița, județul Hunedoara. 

Cazanele Dunării

Nicăieri altundeva Dunărea nu este mai învolburată și mai impresionantă decât în zona defileurilor. Aici este locul în care fluviul se luptă cu sine însuși, atacând furtunos muntele și făcându-și loc în pietre.

Cazanele Dunării reprezintă cea mai pitorească parte a canionului Dunării la trecerea acesteia prin Carpați. Pe o lungime de nouă kilometri de linie, fluviul și-a săpat drumul în stânci, fiind în același timp granița dintre România și Serbia. 

Există porțiuni în care Dunărea își îngustează calea până la 230 de metri și zone în care apa are o viteză de 5 m/sec, ceea ce a făcut și face dificilă navigația.

Cazanele Dunării sunt o componentă a Parcului Natural „Porțile de Fier I”, desfășurându-se de-a lungul celui mai mare și mai vechi canion pe care l-a făcut un fluviu în Europa.

Cheile Dâmbovicioarei

Cel mai important punct de afluență al Dâmboviței, Dâmbovicioara, este săpat într-un adevărat canion de formațiuni de stânci pe o lungime de 6 kilometri. 

Cu peisaje sălbatice unice, Cheile Dâmbovicioarei, cu pereți verticali care depășesc uneori 200 de metri înălțime, sunt adevărate atracții de explorat. Peste tot pot fi văzute izvoare de apă care țâșnesc în calcar. Aici găsim următoarele văi: Padina Strâmta, Padina Galbena, Valea Brezei, Brânele Mari, Brânele Mic, toate cu o vegetație foarte diversificată.

Cheile au un aspect impunător și fac parte dintr-o serie de cel puțin 20 de iazuri cheie situate în zona Dâmbovița. Acțiunile de eroziune a apei râurilor au creat cele mai bizare forme de-a lungul defileului, cu numeroase turnuri și muchii ascuțite. Aici există peste 50 de peșteri (Peștera Dâmbovicioara, Gura Defileului, Peștera Labirintului).

Sursa foto: 123rf.com

Ce să faci vara în București – activități și locuri de vizitat

Urmărește-ne pe Google News