Care sunt cele mai vechi unități de măsură românești

De-a lungul istoriei, pe actualul teritoriu al României au existat diverse unități de măsură, nestandardizate, care variau în funcție de regiunea unde acestea erau folosite și, uneori, chiar în cadrul aceleiași țări românești medievală.

Cum au apărut unitățile de măsură românești?

Unităţile de măsuri arhaice au apărut și s-au dezvoltat în timp ca o necesitate firească în procesul de dezvoltare a relaţiilor interumane, a schimbului de mărfuri, precum şi în procesul de stabilire a unei echivalențe a mărfurilor.

Pentru a putea măsura diverse lucruri, strămoșii noștri foloseau diverse lucruri din natură, obiecte, dar şi anumite părți ale corpului uman precum brațul, cotul, pumnul, palma sau piciorul.

Aceste unități de măsură erau imprecise, însă reprezentau cea mai bună și comodă modalitate de a face măsurători, indiferent de context.

Sistemul de măsurători a suportat de-a lungul timpului multe modificări ca urmare a activităţilor şi a relaţiilor comerciale existente între popoarele vecine.

Cu toate acestea, există vechi înscrisuri care atestă faptul că unele dintre acele unități de măsură care erau folosite încă din Evul Mediu au fost mențiunte până la constituirea statului românesc.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Care sunt cele mai vechi unități de măsură românești?

Sistemul de măsurare existent în ţările româneşti în urmă cu sute de ani cuprinde anumite unități pentru măsurarea lungimii, a masei, a suprafaţei, a volumului sau a capacității. Deși purtau aceeași denumirea în toate regiunile țării, unele dintre valorile acestor unități de măsură erau diferite în funcție de regiune sau de epocă.

În secolul al XVI-lea, stânjenul era echivalentul a 1,90 de metri în Transilvania, 1,97 în Muntenia și 2,23 metri în Moldova.

De asemenea, palma era definită ca fiind distanța dintre capătul degetului mare și cel al degetului mic, la deschidere maximă. În Muntenia palma avea 0,245 metri, în Moldova avea 0,279 metri, iar palma domnească măsura 0,275 metri.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Țara noastră a adoptat sistemul metric în septembrie 1864, atunci când a fost semnată Legea pentru adoptarea sistemului metric de greutăți și măsuri în Principatele Unite Române. Aceasta a intrat în vigoare, însă, de abia în iunie 1866.

Mai jos îți prezentăm o listă cu cele mai cunoscute vechi unități de măsură românești:

Vechi unități de lungime

Alte unități de lungime

Vechi unități de suprafață

Denumire	Subunități	Moldova	Muntenia	Transilvania
Falcie sau falce (	20 funii2 = 2.880st2	1,432 ha	1,114 ha
Pogon / Iugăr (	9 funii2 = 1.296st2	6441 m2	5012,08 m2
Funie (pătrată)	144 st. p.	716 m2	557 m2
Stânjen (pătrat)		4,97 m2	3,87 m2	3,5971 m2

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Alte unități de suprafață

  Vechi unități de capacitate și volum

Vechi unități de masă

* cf. Lazăr Șăineanu – Dicționarul universal al limbei române (1908)

Alte unități de masă

* cf. H.J. v. Alberti – Maß und Gewicht. Geschichtliche und tabellarische Darstellungen von den Anfängen zur Gegenwart (Berlin, 1957)

Vezi şi unități de măsură băbești în bucătărie!

Urmărește-ne pe Google News