Cheile Bistriței – unde se află și ce activități poți face. Obiective turistice în zonă

Cheile Bistriței: descrirere și caracteristici

Cheile Bistriței este numele unui defileu superb format de râul Bistrița, mai ales în zona munților și a dealurilor care străbat partea sud-vestică a României, și reprezintă cel mai îngust canion de calcar din ţară, fiind declarat rezervație naturală.

Cheile sunt caracterizate prin versanți verticali, care coboară abrupt, în surplombă, în timp ce drumul forestier trece timid printre pereții aproximativ paraleli, mergând până în adâncul muntelui, iar la mijloc apa curge liniștit. Cheile Bistriței au o lungime de 1,2 kilometri, iar în unele locuri distanța între pereți este de doar 4 metri, aflăm de pe Ziarul de Vâlcea.

Deși numele te poate induce în eroare, trebuie să știi că acest loc se află în Munţii Căpăţânii din Masivul Parâng, în Parcul Naţional Buila-Vânturariţa din județul Vâlcea, la aproximativ 30 de kilometri depărtare de orașul Râmnicul Vâlcea, care adăpostește o diversitate de specii de plante și de animale.

Cheile Bistriței sunt situate pe raza localității Costești, în apropiere de Mănăstirea Bistrița, cam la un kilometru și jumătate distanță spre nord-est, pe un drum forestier relativ practicabil pe vreme bună, care prezintă o diferență de nivel foarte mică. Acesta urcă la izvoarele Bistriţei sub vârful Zmeuratului, la o altitudine de 1.938 m. În plus, defileul de calcar găzduiește peste 450 de specii de plante în vegetația specifică.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Simbol al bogăției naturale a României

Cheile Bistriței sunt pline de cascade, vâltori și grote, care datează de sute de ani. Încă din cele mai vechi timpuri, aceste locuri au fost locuite și apreciate de comunități care au recunoscut valoarea și frumusețea zonei. De-a lungul timpului, defileul a avut diverse utilizări, fiind folosit atât pentru activități pastorale și agricole, cât și pentru apărarea și protejarea teritoriului.

Relieful abrupt și greu accesibil a transformat aceste chei în refugii naturale, ideale în timpul conflictelor și invaziilor. În epocile demult apuse, locuitorii din zona Cheilor Bistriței au exploatat resursele naturale locale pe care le-au folosit pentru a construi mori, ateliere și alte structuri esențiale pentru traiul de zi cu zi. Totodată, flora și fauna bogată din această regiune au fost valorificate pentru diverse scopuri, contribuind din plin la dezvoltarea comunității.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

În prezent, Cheile Bistriței reprezintă o destinație turistică deosebit de populară atât în rândul turiștilor din țară, cât și a celor proveniți din străinătate, grație frumuseților naturale și oportunităților de aventură. Cu o moștenire istorică deosebită și o importanță culturală și ecologică remarcabilă, Cheile Bistriței este și astăzi un simbol al bogăției naturale din România.

Cum se ajunge la Cheile Bistriței

Pentru a ajunge la Cheile Bistriței, cea mai convenabilă rută este prin Râmnicu Vâlcea, iar de acolo se poate merge pe Drumul Național 67, urmând apoi indicatoarele rutiere spre Costești. Din aici, accesul către chei se poate face pe lângă Mănăstirea Bistrița, de pe drumul județean Costești-Bistrița, fie pe jos, fie cu mașina până la un anumit punct, urmând un drum pietruit care permite accesul spre locurile de interes din defileu. Intrarea în chei este marcată de o cruce de piatră în relief, care are o înălțime de aproximativ 5 metri, care este săpată în calcarul muntelui.

De asemenea, se mai poate ajunge dinspre Râmnicul Vâlcea, pe DN 64, în direcţia Horezu. Din localitatea Costeşti, unde se află celebrul muzeu în aer liber al trovanţilor, drumul spre defileu se face către dreapta, de-a lungul vechii căi ferate forestieră, actualul drum al mocăniţei, până la mănăstirea Bistriţa.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

Ce activități poți face la Cheile Bistriței

Zona Cheilor Bistriței nu este doar o regiune turistică superbă, ci și un loc ideal pentru a practic o gamă variată de activități. Astfel, dacă ajungi aici poți face drumeții montane pe traseele de diferite grade de dificultate amenajate în zonă, care sunt potrivite atât pentru excursii mai scurte și mai lejere, cât și pentru excursii mai solicitante.

Cele mai popular trasee sunt cele care duc la Peștera Liliecilor sau la diverse puncte de panoramă de unde se poate admira defileul în toată splendoarea sa. De asemenea, amatorii de escaladă vor găsi aici stânci abrupte și pereți verticali ideali pentru activitatea lor preferată. Practicanții acestui sport se bucură de trasee variate și de provocări pe care le oferă terenul stâncos.

Ce poți vizita la Cheile Bistriței

Turiştii care vor să admire cele mai înguste chei în calcar din România pot vizita câteva obiective turistice interesante pe care ți le prezentăm în continuare.

Mănăstirea Bistrița

Defileul Cheile Bistriței își începe traseul imediat după Mănăstirea Bistrița. Aceasta este o ctitorie a familiei boierilor Craiovești, reprezentată de Barbu, Banul Craiovei, și de frații săi Pârvu Vornicul, Danciu Armașul și Radu Postelnicul. Construcția bisericii s-a întins pe durata a doi ani, 1492-1494, însă în 1509 a fost distrusă de Mihnea Vodă, supranumit Mihnea cel Rău, domnitorul Țării Românești și fiu al lui Vlad Țepeș, se menționează pe Adevărul.ro. Dar, între 1515 și 1519, a fost refăcută tot prin eforturile boierilor Craiovești, în timpul lui Neagoe Basarab.

Mănăstirea Arnota

Această mănăstire se află pe un drum forestier, la 6 km distanţă de mănăstirea Bistrița. Arnota este o ctitorie a lui Matei Basarab, domnitorul Țării Românești între 1632 și 1654. O veche legendă spune că acesta ar fi clădit lăcașul sfânt pentru că, înainte de a fi voievod, a scăpat de turci ascunzându-se prin tufişurile aflate în zonă.

Podul Reginei Maria

Intrarea în Cheile Bistriței se făcea pe două poduri, însă în urma precipitațiilor abundente din urmă cu zece anim, accesul se face astăzi doar pe cel rutier. La picioarele noului pod ce străbate defileul se pot vedea rămășițele podului vechi, denumit Podul regal, care figurează pe lista monumentelor istorice sub denumirea de Podul Reginei Maria, împreună cu două cruci săpate în calcarul muntelui.

Podul poartă acest nume deoarece regina îl îndrăgea foarte mult. El făcea parte dintr-un traseu de promenadă inaugurat încă din perioada domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care în 1846 a inițiat lucrările de restaurare a Mănăstirii Bistrița. Podul era îngust și avea balustrade elegante, din beton armat și bare de fier care erau dispuse astfel încât să semene cu niște crengi de copac arcuite, potrivit Agerpres.

Se spune că Regina Maria obișnuia să viziteze acest loc de fiecare dată când venea la Mănăstirea Bistrița. Urmată de o întreagă suită de doamne și de cavaleri, aceasta se plimba apoi prin chei până la primele poieni, unde se desfășurau momente de destindere, taifasuri și jocuri, scene caracteristice vieții boeme de la curte, potrivit câtorva însemnări din acea epocă.

Peștera Liliecilor

Grota este situată pe Muntele Căpăţânii și poate fi accesată urmând un drum stâncos de aproape un kilometru, destul de anevoios. Totuși, merită efortul de a o vizita deoarece poţi vedea una dintre puţinele biserici din ţară care a fost construită într-o peşteră. Aceasta a fost supranumită „Peștera creștinității” de către pelerini și localnici, acesta fiind și locul unde a trăit Sfântul Grigorie din Decapole sau Grigorie Decapolitul.

De altfel, aici se găsesc moaştele Sf. Grigorie, care se spune că, în vremuri tulburi, au fost ascunse de călugări împreună cu alte comori ale bisericii. În peșteră se găsește una dintre cele mai mari colonii de lilieci din Europa de Sud-Est, motiv pentru care accesul turiştilor se face restrictiv pentru a nu perturba mamiferele.

Peștera Urșilor

Această peșteră se află la câteva sute de metri de intrarea în Cheile Bistriței. Grota are o înălțime de aproximativ 35 de metri, o lățime de 20 metri, cu aspect de pâlnie, îngustându-se în interior, și o adâncime de 400 metri și câteva galerii laterale. Peștera Urșilor nu a fost niciodată explorată în întregime și nu dispune de iluminare electrică. În interior au fost descoperite urme ce datează din neolitic, precum și resturi ale unor urși preistorici, de unde și numele peșterii.

Parcul Național Buila-Vânturarița

O mare parte din Cheile Bistriței se află în interiorul acestui parc național, care este cel mai mic parc de acest gen din țară. Vizitatorii au ocazia să descopere ecosisteme diverse și să observe specii de plante și de animale rare, multe dintre acestea fiind protejate prin lege. De asemenea, parcul național găzduiește rezervația naturală a trovanților, care cuprinde peste 300 de formațiuni calcaroase.

Comuna Costești

Amplasată în nord-vestul județului Vâlcea, la baza Munților Căpățânii, comuna Costești se remarcă prin cele nouă biserici-monument răspândite în satele din această regiune și prin prezența unor rezervații naturale excepționale. Aici există Muzeul de Artă „Alexandru Balintescu”, care adăposteşte șapte sculpturi ale lui D.D. Anghel, sculptorul care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului Român din București. 

Vezi și: Cheile Bicazului – unde se află și ce activități poți face aici. Obiective turistice și trasee montane

Urmărește-ne pe Google News