Cimitirul Vesel din Săpânța – povestea cimitirului și ce mesaje sunt scrise pe crucile viu colorate

Cimitirul Vesel din Săpânța este locul unde, contrar culturii populare, moartea nu este tratată cu tristețe și jale, ci cu ochi veseli. În lista de obiective turistice și locuri de vizitat în România, Cimitirul din Săpânța ocupă un loc fruntaș, deoarece, anual, zeci de mii de turiști vizitează locul datorită energiei pozitive și poveștilor amuzante. Citește istoria Cimitirului Vesel din Săpânța.

Cimitirul Vesel din Săpânța – povestea locului vesel

Ideea Cimitirului Vesel i-a aparținut lui Stan Ioan Pătraș, sculptor, poet și pictor, de asemenea. Conform ipotezelor, s-a spus că Stan Ioan s-ar fi inspirat din cultura dacilor, acolo unde, de la Ovid Densușianu încoace, se cataloga moartea ca un eveniment vesel.

Din anul 1935 datează primul epitaf, iar începând cu anii 1960 întreg Cimitirul Vesel din Săpânța a fost populat cu aproximativ 800 de cruci vesele, sculptate din lemn de stejar. Anumite cruci care se regăsesc în cimitir sunt pictate pe ambele părți. Pe o parte este trecută o mică descriere a vieții celui îngropat, iar pe cealaltă este trecut motivul decesului. Pe majoritatea crucilor din Cimitirul Vesel sunt scrise și greșeli de ortografie și variante arhaice de scriere.

Recomandări

Schema prin care România a fost invadată de carburanți produși din petrol rusesc – INVESTIGAȚIE

După moartea sa, meșteșugul din Cimitir a fost păstrat cu sfințenie deoarece a fost preluat de Dumitru Pop Tincu, ucenicul său.

Modelul și lemnul folosit pentru crucile viu colorate

Lemnul folosit pentru cioplirea crucilor este exclusiv de stejar. Imediat după tăiere, lemnul este prelucrat și lăsat la uscat pentru 4-5 ani. Abia după ce lemnul s-a uscat foarte bine, se începe sculptarea propriu-zisă.

Modelul crucilor este gândit în totalitate de Dumitru Pop Tincu imediat după ce acesta vizitează cimitirul. El concepe identitatea fiecărei cruci după ce vede care este locul unde va fi amplasată, cum va fi așezată, dar și mai ales după felul în care el l-a cunoscut pe cel care a trecut în neființă.

Culorile folosite în Cimitirul Vesel din Săpânța sunt luminoase și intense și, pe toate crucile din interior, fondul este albastru. Este culoarea specifică zonei, denumită “Albastru de Săpânța”, moștenită de la generație la alta. Pe lângă fondul albastru, alte culori predominante sunt roșu, galben, verde, negru.

Recomandări

Compania canadiană care vrea să exploateze metalele rare din Munții Apuseni. Geologii au intrat în galeriile unde s-a exploatat uraniu în comunism

În simbolistica maramureșeană aceste culorii au următoarele semnificații:

• Roșu – pasiune;
• Galben – fertilitate;
• Verde – viață;
• Negru – moarte.

Epitafurile de pe crucile din Cimitirul Vesel au rolul de a păstra vie și nealterată amintirea celor decedați, dar într-un mod transparent și plin de umor, pentru a fi un motiv de zâmbet pentru cei ce vizitează cimitirul.

Versurile scrise pe crucea lui Stan Ioan Pătraș

De cu tînăr copilaș
Io am fost Stan Ion Pătraș
Să mă ascultaț[sic] oameni buni
Ce voi spune nu-s minciuni

Cîte zile am trăit
Rău la nime n-am dorit
Dar bine cît-am[sic] putut
Orișicine mia[sic] cerut

Vai săraca lumea mea
Că greu am trăit în ea.

Din anul 2009, Cimitirul Vesel este obiectivul festivalului anual “Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.

Ce mesaje sunt scrise pe crucile colorate din Cimitirul Vesel din Săpânța

“Sub această cruce grea, zace biata soacră-mea, trei zile de mai trăia zăceam eu și cetea ea. Voi care treceți pă aici încercați să n-o treziți că acasă dacă vine iară-i cu gură pă mine, da așa eu m-oi purta că-napoi n-a înturna. Stai aicea, dragă soacră-mea.”

Recomandări

Cinci piedici majore în calea unui acord de pace între Rusia și Ucraina. Discuțiile au început în Arabia Saudită

“Dragă Ancuța ia aminte, fi deșteaptă, fi cuminte. Să-mi aduci la mormânt flori de sute și mii de ori! Iar acum va las pe toți, frate, sora și nepoți! Eu ă las pe toți cu bine și să nu uitați de mine!”

“Ardă-te focu taxiu, ce-ai venit de la Sibiu, cât e Țară Românească n-a fost loc că să oprească numa lângă casă noastră pe mine să mă lovească. Părinții rău să-I necăjească, de nimic nu-i așa dor mare că cuconu când îți moare nici nu este supărare, că cucoană când îți moare părinții cât or trăi ei pe mine mor jeli”

„Cât în lume am trăit, Pop Ion Poroncioc m-am numit. Cât am fost pe lume viu, om de triabă am vrut să fiu, grădină mândră am făcut și în ea am lucrat mult. Două femei am avut, de amândouă mi-o plăcut. Patru copii am avut, de omenie i-am crescut. Tu, Mărie, a me soție, ti-am lăsat în văduvie. Mărie, tu te grijă și pe mine mă jăle până ai veni la mine.”

„Cât în lume am trăit, am fost un bun tractorist. Și la câmp și la pădure, am servit pe toată lume. Dragi fete și-al meu fecior, mult v-am fost de ajutor, dar noroc nu am avut să vă ajut mai mult, că moartea nu m-o lăsat, tânăr în pământ m-o băgat”.

Cimitirul Vesel din Săpânța este vizitat anual de zeci de mii de turiști din toată țara. Contrar denumirii, Cimitirul este un obiectiv turistic deschis pentru a putea fi admirat.

Vezi și: Obiective turistice Maramures – ce locuri poti vizita in nordul tarii

Cei aflați în zonă, pot opta și pentru o plimbare cu Mocănița de pe Valea Vaserului, aflată în apropiere

Sursă foto: Shutterstock.com

Urmărește-ne pe Google News