Cuprins:
Cine a fost Arsenie Boca – copilăria și studiile
Arsenie Boca s-a născut pe 29 septembrie 1910 în satul Vața de Sus, județul Hunedoara, primind la botez numele de Zian Vălean.
Părinții săi, Iosif-Petru Boca și Creștina, s-au căsătorit în 1909. Tatăl său era cizmar, iar mama sa, casnică. Copilăria lui Zian a fost marcată de dificultăți familiale. În 1913, familia a fost lovită de o tragedie: sora mai mică a lui Zian, Viorela-Minca, a murit la scurt timp după naștere.
În 1922, părinții săi au divorțat, iar el a fost încredințat tatălui. După moartea tatălui în 1926, Zian a rămas orfan și a fost nevoit să-și vândă casa părintească pentru a-și continua studiile. A urmat Liceul Național Ortodox „Avram Iancu” din Brad, unde a absolvit în 1929. Un coleg de liceu, Petru Boldor, l-a descris pe Zian-Vălean ca fiind „excepțional de înzestrat, de-o voință extraordinară, o memorie formidabilă, o putere de muncă și o tenacitate ieșite din comun”.
Deși inițial și-a dorit să devină aviator, lipsa resurselor financiare l-a determinat să se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. Apoi, între 1933 și 1938, Arsenie Boca a urmat cursurile Academiei de Belle-Arte din București, fiind bursier al mitropolitului Nicolae Bălan.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
În anii următori, a locuit la Mănăstirea Radu Vodă. În cadrul academiei, a studiat anatomia în anul universitar 1936-1937, sub îndrumarea profesorului Francisc Rainer. De asemenea, a participat la cursurile de mistică creștină. Recunoscându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat realizarea unei picturi reprezentându-l pe Mihai Viteazul pentru Ateneul Român.
În 1939, Arsenie Boca a petrecut trei luni la Schitul Românesc Prodromu de pe Muntele Athos, călătorie menită să-i ofere atât documentare, cât și o profundă experiență spirituală. Această perioadă petrecută în mediul monahal a avut un impact semnificativ asupra formării sale duhovnicești și artistice. Aici și-a confirmat vocația monahală, pe care o simțise încă din perioada studiilor sibiene.
Arsenie Boca – Debutul vieții monahale
Parcursul său în viața monahală a început oficial în 1935, când a fost hirotesit citeț și ipodiacon. A urmat hirotonirea ca diacon celibatar în 1936, iar în 1940 a fost tuns în monahism. Doi ani mai târziu, a devenit stareț al Mănăstirii Brâncoveanu, primind numele de Arsenie. Ulterior, a fost hirotonit ca ieromonah, asumând atât rolul de preot, cât și pe cel de călugăr.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
În calitate de stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Arsenie Boca a revitalizat viața spirituală și culturală a comunității monahale, atrăgând numeroși credincioși datorită harului său duhovnicesc și învățăturilor profunde.
El a inițiat ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”, despre care Nichifor Crainic spunea: „Ce vreme înălțătoare când toată țara lui Avram Iancu se mișca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!”, arată wikipedia.org.
Urmărit de Securitate și arestat în timpul comunismului
Părintele Arsenie Boca a avut un destin marcat de confruntări cu regimul comunist, devenind o țintă a Securității din cauza influenței sale spirituale și a popularității crescânde în rândul credincioșilor. Considerat o amenințare de către autoritățile comuniste, care vedeau în el un simbol al rezistenței morale și religioase, Arsenie Boca a fost supus unei supravegheri constante, multiple arestări și interogatorii dure.
Prima confruntare majoră cu autoritățile a avut loc în iulie 1945, când a fost arestat în Râmnicu Vâlcea și reținut pentru câteva zile. Deja cunoscut pentru predicile sale, părintele Arsenie a atras atenția regimului comunist care vedea în el o voce puternică de influență asupra maselor. Această influență era percepută ca fiind periculoasă pentru ideologia promovată de stat.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4124abc3b7990ca76c9c48d67a814c0d.jpg)
În iunie 1948, Arsenie Boca a fost din nou arestat și deținut la sediul Securității din Făgăraș până în noiembrie 1948. În acea perioadă, comuniștii încercau să suprime orice formă de opoziție religioasă sau morală, iar părintele Arsenie era văzut ca o figură a rezistenței.
Acuzat că ajuta legionarii
Una dintre acuzațiile aduse împotriva sa a fost legată de presupusele sale simpatii pentru Mișcarea Legionară, o organizație naționalistă de extremă dreapta care fusese activă în România în perioada interbelică. Arsenie Boca ar fi manifestat o anumită admirație față de unele dintre valorile morale promovate de aceasta în ceea ce privește credința ortodoxă și naționalismul românesc. Totuși, nu există dovezi care să ateste că ar fi susținut violența sau acțiunile radicale ale mișcării.
Într-una dintre declarațiile luate de către Securitate, părintele Arsenie Boca ar fi declarat: „Legături politice cu ei n-am avut, decât cele strict preoţeşti. Au mai trecut pe la mănăstire şi alţi foşti legionari, atât (de) prin comunele învecinate ţărani, cât şi de mai departe, dar n-am avut discuţii politice ci numai duhovniceşti. Ba mai mult, aflându-le starea politică le-am dat insistent sfatul de a se astâmpăra şi de a renunţa la pistol, la răzbunare şi alte păcate. I-am făcut să înţeleagă că stăpânirile se orânduiesc de sus, iar ce de jos nu au decât să le primească”, afirma Arsenie Boca, în declaraţia dată Siguranţei, în 7 iulie 1848, potrivit fericiticeiprigoniti.net.
Cea mai grea încercare a avut loc în ianuarie 1951, când a fost arestat din nou și trimis la muncă forțată la Canalul Dunăre-Marea Neagră, un loc cunoscut pentru condițiile inumane și tratamentul brutal aplicat deținuților politici. Acolo, părintele Arsenie a fost obligat să muncească alături de alți prizonieri politici, preoți și intelectuali, într-un efort al regimului de a-i „reeduca” pe cei considerați o amenințare pentru stat. A fost eliberat în martie 1952, dar nu i s-a permis să se întoarcă la activitățile sale monahale.
După eliberare, Securitatea a continuat să-l supravegheze atent, urmărindu-i fiecare mișcare și limitându-i contactul cu credincioșii. Deși i s-a interzis să mai slujească în biserică, influența sa spirituală nu a scăzut. Oamenii continuau să-l caute pentru sfaturi și alinare sufletească, ceea ce a amplificat suspiciunile autorităților.
Pentru a-l izola și mai mult, regimul comunist i-a interzis să rămână la Mănăstirea Prislop, locul unde își petrecuse o mare parte din viață ca stareț. A fost forțat să lucreze ca pictor bisericesc pentru a-și câștiga existența.
Mormântul lui Arsenie Boca de la Mănăstirea Prislop, loc de pelerinaj
Arsenie Boca a murit la 79 de ani, pe 28 noiembrie 1989, la Sinaia, cu o lună înaintea Revoluției. La dorinţa sa, Arsenie Boca a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, iar mormântul lui a devenit în ultimii peste 30 de ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/manastirea-prislop-arsenie-boca-1024x701.jpg)
Pelerinii vin nu doar din toate colțurile României, ci și din diaspora, considerând că rugăciunile adresate părintelui Arsenie Boca le aduc alinare sufletească, vindecări sau rezolvarea unor probleme personale. Numeroase mărturii despre miracole atribuite lui Arsenie Boca au circulat pe cale orală sau prin intermediul publicațiilor religioase
Arsenie Boca, canonizat de BOR
La începutul lunii februarie 2025, Arsenie Boca a fost proclamat sfânt de Biserica Ortodoxă Română. El va fi trecut în calendarul ortodox cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie.
Rugăciunile și minunile părintelui Arsenie Boca
Rugăciunile atribuite părintelui Arsenie Boca au devenit extrem de apreciate. Popularitatea lor a fost amplificată de mărturii despre efectele benefice pe care le-au avut asupra celor care le-au rostit cu credință.
Minunile sau miracolele atribuite părintelui Arsenie Boca sunt un aspect important al venerării sale, iar acestea au contribuit semnificativ la cultul său popular, în special după moartea sa.
Se mai spune și că Arsenie Boca avea darul profeției, anticipând evenimente viitoare cu o precizie uluitoare. De asemenea, darul vindecării era o altă caracteristică atribuită lui Arsenie Boca. Mulțimi de bolnavi, disperați după alinare, se adunau în jurul său.
Una dintre rugăciunile lui Arsenie Boca
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă leapăd de mine însumi, că cine știe din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, și astfel, ținând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochiul minții, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre și toate împreună au făcut temnița în care Te ținem bolnav, flămând și fără haină, și așa risipim în deșertăciuni zilele noastre, umiliți și dosădiți până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniței în care Te ținem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor și fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino și Te sălășluiește întru noi, împreună cu Tatăl și cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul și mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârșiți suntem, cât ești de aproape de sufletele noastre și cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viața Ta, lumina și bucuria noastră, slavă Ție. Amin. (Sursa – doxologia.ro)
Sursă foto – arhiva Libertatea, Shutterstock.com.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d985a3d6794e4a3ce8f1da01ff7560f6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_225eb59a6fa1a0b7d6084495540247fa.png)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_0186c838f1c67770f7670ca270f5ffa5.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d86ddd44adb0c87e0b68f299fae3507.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)