Cine a fost Aurel Vlaicu

Cine a fost Aurel Vlaicu

Născut la 7 noiembrie 1882, într-un mic sat din Transilvania, Aurel Vlaicu a fost un renumit inginer, inventator, constructor de avioane și pilot român care, în decursul unei cariere extrem de scurte, a devenit unul dintre inovatorii celebri ai primelor decenii de zbor. 

A studiat la Budapesta și München și a devenit pentru o vreme protejatul fraților Opel, înainte de a-și dedica viața proiectării, construirii și pilotării propriilor avioane.  

La fel ca mulți dintre pionierii aviației, Vlaicu a fost ucis de pasiunea sa. A murit foarte tânăr, la doar 31 de ani, în 1913, în timp ce încerca să zboare cu cel de-al doilea aparat deasupra Carpaților. 

„De la furtul lui Prometeu, omul nu a mai îndrăznit o aventură atât de periculoasă. Și se pare că, la fel ca Prometeu, omul modern va plăti cu sânge pentru acest nou mister furat de la Dumnezeu.” – Aurel Vlaicu

„Cu spiritul său de selecție, cu admirabila intuiție pe care o avea încă din copilărie, căuta cele mai simple formule pentru teoriile științifice care îl interesau, recurgând mai mult la puterea imaginației, la bunul-simț și la mintea țărănească, și mai ales la îndemânarea care nu-l dezamăgea niciodată. Lucra cu pasiune, amestecând devotamentul sălbatic al unui geniu cu perseverența unui țăran.” – Octavian Goga.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Sora lui Aurel Vlaicu, printre primele femei care au zburat

Născut în Transilvania, Aurel Vlaicu a construit un model de planor la Politehnica din München în 1907. 

Doi ani mai târziu, a construit un planor în care a transportat una dintre primele femei care au zburat: sora sa de opt ani, Valeria. După o expoziție a modelelor la scară ale lui Vlaicu la București, ministrul român de război a finanțat un atelier și personal la Arsenalul Armatei pentru ca Vlaicu să-și continue activitatea.

Vlaicu a călătorit la atelierul din Paris al conaționalului român Traian Vuia pentru a cumpăra un motor Gnome de 50 CP. 

Până în iunie 1910 a produs Vlaicu 1, care a zburat de pe aerodromul militar Cotroceni din România. 

Vlaicu și-a numit proiectul „mașină zburătoare cu fuselaj în formă de săgeată”. Aeronava avea o cabină de pilotaj în formă de diamant care atârna ca un pendul sub lonjeroanele aripilor de brad. 

Avea un elevator frontal articulat și cârme care se mișcau în tandem. Existau elice atât în față, cât și în spate, și o coadă orizontală fixă în spate, cu două suprafețe de control verticale care se aflau pe tubul central de aluminiu, un aranjament care asigura stabilitate și viraje ușoare.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Premiu din partea prințului Ferdinand al României

Până la jumătatea lunii august 1910, Vlaicu putea efectua viraje bruște și depăși o altitudine de 450 de picioare, iar unul dintre zborurile sale a depășit nouă mile. În termen de șase săptămâni, într-un test de recunoaștere a armatei, s-a ridicat la peste 457 de metri, câștigând un premiu din partea prințului Ferdinand al României, care a finanțat lansarea lui Vlaicu 2 în februarie anul următor. 

Acest avion era un monoplan de tip parasol, cu țesătură doar pe partea superioară a aripilor și a cozii și fără nervuri – caracteristici care au făcut ca avionul să fie ușor și agil.

La sfârșitul anului 1910 – începutul anului 1911, susținut de un grup de admiratori entuziaști, patrioți înfocați și susținători ai Unirii, precum Octavian Goga, Zaharia Bârsan, Șt. O. Iosif, Duiliu Zamfirescu, Nicolae Iorga, Victor Eftimiu, Aristizza Romanescu, Alexandru Vlahuță, Emil Gârleanu, Ilarie Chendi și Mihail Sadoveanu, și încurajat de succesul zborurilor Vlaicu I, construiește avionul Vlaicu II. 

Primul zbor

Cu acest aparat va efectua primul zbor în aprilie 1911, după care va face o serie de demonstrații la Blaj – Sibiu – Brașov – Iași – Cernăuți – Arad – Lugoj – Hațeg – Orăștie – Alba Iulia – Siliște – Tg. Mureș – Dumbrăveni și Vârșeț, devenind astfel primul publicitar al aviației românești.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

La 22 iunie 1912, primește brevetul de pilot nr. 52, eliberat de Federația Aeronautică Internațională, după ce a efectuat două zboruri de încercare pe avionul Vlaicu II pe terenul de la Aspen, în Austria, fiind primul pilot care a zburat pe acel teren, inaugurându-l astfel ca aerodrom de concurs. 

Tot în vara anului 1912, participă la Concursul Internațional de Aviație de la Aspen – Austria, unde demonstrează manevrabilitatea avionului său și propria îndemânare în manevrarea acestuia în fața a 200.000 de spectatori și 45 de concurenți din 8 țări europene, obținând două premii I – pentru curbe apropiate și tragere la țintă de la 300 m înălțime – și un premiu II pentru aterizare în punct fix. 

S-a calificat alături de aviatorul francez de renume mondial Roland Garros. Avea să participe, cu avionul Vlaicu II, la campania din Bulgaria, aterizând pe aerodromul din apropierea localității Lucovit, unde se afla secția a II-a de aviație, formată din Liga Aeronautică de Aviație. 

Aceasta era condusă de pilotul pensionar George Valentin Bibescu, care avea în dotare 13 avioane (8 modele Berlot, 80 CP, cu două locuri în tandem, două modele Berlot, 50 CP, cu un singur loc, și 1 model Berlot, 50 CP, cu două locuri alăturate, și două modele Farman, 70 CP, cu două locuri), depozitate în două hangare pliabile tip Bessoneaux (pentru 8-10 avioane) și 4 corturi.

Moartea

La 13 septembrie 1913, în încercarea de a traversa Carpații în zbor, pentru a lua parte la festivitățile organizate la Orăștie de ASTRA – Asociația Transilvană pentru Literatura și Cultura Poporului Român – și pentru a transmite, prin acest zbor, un mesaj al sentimentelor frățești românești pe pământ transilvănean, din motive necunoscute până în prezent, se prăbușește în apropiere de Bănești, găsindu-și sfârșitul la doar 31 de ani. 

Pentru a-i păstra vie amintirea în conștiința poporului român, satul său natal, Binţinți, școala de aviație din Buzău, Liceul de aviație din Băneasa și alte licee și străzi din orașe și comune din întreaga țară au fost botezate cu numele lui Aurel Vlaicu. 

Și pentru că prin zborul său, în memorabila zi de 17 iunie 1910, a „dus la nașterea aviației românești”, această dată a fost dedicată aviației românești, care este sărbătorită în fiecare an în a treia duminică a lunii iunie.

Sursa foto: 123rf.com

Vezi şi cine a fost Traian Vuia!

Urmărește-ne pe Google News