Despre George Enescu

La vârsta de 7 ani, Enescu a mers la Conservatorul din Viena, unde a studiat vioara. În 1894, a făcut cunoștință cu Johannes Brahms, ale cărui dezvoltări simfonice formale le-a luat mai târziu ca model. 

În 1895 a plecat la Paris, unde a studiat compoziția și vioara. În 1898, Poème roumain al său a fost interpretat la Paris, iar în 1899 a câștigat premiul întâi pentru vioară la Conservatorul din Paris. 

Și-a început apoi cariera de violonist virtuoz și a devenit foarte cunoscut pentru interpretările sale din Bach. A fost cunoscut și ca dirijor.

Lucrările camerale ale lui Enescu au inclus trei sonate pentru vioară (ultima în stilul popular românesc), trei sonate pentru pian și două cvartete de coarde. 

Printre lucrările sale orchestrale se numără trei simfonii, două rapsodii românești și o uvertură pe teme populare românești. Temele naționale sunt, de asemenea, folosite în opera sa Oedipe (1936). 

În ultimii ani ai vieții sale, a devenit liderul școlii românești de compozitori. De asemenea, a fost foarte respectat ca profesor de vioară.

George Enescu – creatorul unei opere unice

Cele mai cunoscute compoziții ale lui Enescu sunt cele două Rapsodii românești pentru orchestră și cele 7 cântece pentru tenor și pian, pe versurile lui Clément Marot. Opera sa cea mai complexă, „Oedipe”, o operă inspirată din tragedia lui Sofocle, a avut premiera mondială la Paris. George Enescu este primul compozitor român a cărui muzică face parte din patrimoniul cultural universal.

George Enescu a fost un profesor de vioară de prestigiu, le-a predat unor personalităţi precum Christian Ferras, Serge Blanc, Ida Handel sau Joan Field și i-a influențat pe mulți alții de-a lungul carierei sale. 

De asemenea, a promovat pe scară largă muzica contemporană românească, cântând lucrări de Mihail Jora, Ionel Perlea și Constantin Silvestri, iar opera sa a fost foarte influențată de muzica populară românească.

În memoria sa a fost creat Festivalul George Enescu. Acest festival muzical românesc de prestigiu internațional a avut loc pentru prima dată în 1958 și trebuia să aibă loc o dată la trei ani. În acest an, festivalul se va desfășura între 2 și 24 septembrie și va reuni 30 dintre cei mai renumiți compozitori contemporani.

Bucureștiul găzduiește și un muzeu ce-i este dedicat, la Palatul Cantacuzino, iar casa sa din Dorohoi este deschisă publicului.

Creația capodoperă și personalitatea marcantă

Plecând de la cunoscutul subiect al tragediei clasice grecești, Enescu a scris, după libretul Ed. Fleg, lucrarea „Oedip”. Creație capitală a lui Enescu, opera este străbătută de un conținut emoțional generos și intens și se remarcă printr-un limbaj poetic evocator și dramatic. 

Personalitatea multilaterală a lui Enescu este integrată activității sale la nivel public. În 1913, a fondat premiul de compoziție care îi poartă numele și care a consacrat mulți exponenți de seamă ai muzicii românești. 

În 1920 a fost unul dintre fondatorii Societăţii Compozitorilor Români şi primul preşedinte al acesteia. Reprezentant al intelectualilor avansați, Enescu a luat atitudine împotriva hitlerismului în timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Prin creația și activitatea sa, Enescu se numără printre cele mai reprezentative figuri ale culturii românești progresiste. 

Pentru a onora memoria lui Enescu, guvernul României a înființat Bursa „George Enescu” și a înființat Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu”. În Capitală, a luat ființă Muzeul „George Enescu”, iar satul natal al artistului și Filarmonica de Stat din București poartă numele acestuia.

George Enescu a fost membru al Academiei Române, precum și membru corespondent al Academiei Franceze.

Lucruri despre George Enescu

Enescu, copilul-minune

La 3 ani, a avut una dintre acele experiențe muzicale decisive când a auzit, întâmplător și pentru prima dată, câțiva lăutari cântând în apropierea satului natal. 

Impresionat de ceea ce a auzit, copilul a încercat chiar a doua zi să imite instrumentele trupei de muzică populară: vioara era „un fir cusut pe o bucată de lemn” (G. Enescu în B. Gavoty, Memoriile lui George Enescu).

George Enescu a intrat în istorie drept unul dintre cei mai remarcabili oameni de cultură ai secolului XX. A jucat un rol important ca ambasador al muzicii, atât în ​​țara sa, cât și în întreaga lume. 

De asemenea, s-a implicat activ în promovarea muzicii românești, a compozitorilor, dirijorilor și interpreților la nivel internațional.

Memoria lui muzicală a fost fenomenală

George Enescu avea o memorie fabuloasă și era capabil să interpreteze nenumărate lucrări fără partituri. De fapt, acest fapt a contribuit la pierderea unora dintre propriile sale lucrări, pe care le-a compus, dar nu le-a notat niciodată.

A fost compozitor, dirijor, pianist, violonist și profesor

George Enescu a fost unul dintre cei mai prodigioşi muzicieni ai secolului al XX-lea: nu s-a remarcat doar ca violonist, dirijor şi compozitor, dar a fost şi un pianist desăvârșit, violoncelist abil și un renumit profesor de vioară.

Marea prietenie dintre Enescu și Menuhin

Prietenia dintre George Enescu și Yehudi Menuhin a rezultat într-o colaborare care poate fi văzută pe multe înregistrări istorice. De asemenea, Menuhin l-a considerat pe Enescu „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formativă influență” pe care a experimentat-o ​​vreodată.

Enescu și Casals

Legendarul violoncelist Pablo Casals l-a descris pe George Enescu drept „cel mai mare fenomen muzical de la Mozart” și „unul dintre cele mai mari genii ale muzicii moderne”.

Alfred Cortot, unul dintre cei mai mari pianiști ai tuturor timpurilor, a spus odată că Enescu, deși era în primul rând violonist, avea o tehnică de pian mai bună decât a lui.

Celebrele viori ale lui Enescu

Vioara Guarnieri, numită și „Catedrala”, a fost realizată în 1731, de către Giuseppe Antonio Guarnieri la Cremona, o vioară de o calitate extraordinară, comparabilă doar cu instrumentele realizate de Stradivarius.

În 2008, după un concurs organizat de Ministerul Culturii și Cultelor și Muzeul Național George Enescu, vioara a fost încredințată violonistului Gabriel Croitoru. Celelalte două viori au fost realizate în prima jumătate a secolului al XX-lea, de Paul Kaul, special pentru George Enescu. Viorile oferă o calitate excepțională a sunetului și, desigur, au o importantă valoare memorială.

Sursa foto: 123rf.com

Vezi şi cine a fost Iuliu Maniu!

Urmărește-ne pe Google News