21 comentariiCuprins:
Cine a fost Gheorghe Lazăr
Gheorghe Lazăr, pedagog, teolog, traducător și inginer român, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. În anul 1818, acum 202 ani, Gheprghe Lazăr înființa, la București, prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava.
Data sa de naştere, 5 iunie, a fost aleasă drept Ziua Învățătorului. În semn de prețuire pentru fondatorul învățământului în limba națională, mai multe instituții de învățământ poartă numele, printre care: Colegiul Național Gheorghe Lazăr din Sibiu, Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București, Colegiul Național Pedagogic G.L. din Cluj-Napoca şi altele.
Studii
Gheorghe Lazăr a studiat la mai multe școli românești. Ulterior, cu o bursă obţinută prin episcopul ortodox Nicolae Huţovici, a devenit student la Viena. Aici a audiat cursuri de teologie, filosofie, drept, pedagogie, literatură, matematică, inginerie, ştiinţe militare, medicină, fiind influenţat de curentul iluminist.
După finalizarea studiilor, în 1811, Gheorghe Lazăr, se reîntoarce la Sibiu, fiind hirotonisit arhidiacon și fiind încadrat la Școala teologică ortodoxă.
A tradus în limba română o serie de lucrări cu caracter pedagogic și chiar un manual de pedagogie.
Gheorghe Lazăr se manifestă puternic ca promotor al ideii de înființare a unei școli românești la cel mai înalt nivel științific posibil la acea vreme, într-o vreme în care învățământul se desfășura în limba greacă.
Lazăr a fost puternic sprijinit în ideea sa de luminaţii boieri Iordache Golescu și Iancu Văcărescu, cât şi de ”eforul şcoalelor”, Constantin Bălăceanu.
Gheorghe Lazăr și începuturile școlii românești
La 24 martie 1818, după obținearea aprobării pentru înființarea școlii românești, aceasta și-a început activitatea într-un local impropriu din centrul capitalei, la Sfântul Sava.
La început, elevii săi erau băieți de mici meseriași, târgoveți și dascăli, în timp ce copiii boierilor frecventau în continuare școala grecească.
Noua instituție a devenit în anii următori, unul dintre cei mai importanţi piloni ai consolidării și răspândirii culturii românești. Demne de remarcat sunt numele primilor absolvenţi ai şcolii de la Sfântul Sava: Petrache Poenaru, Daniel Tomescu, Simion Marcovici și alții.
Lazăr a tradus și a scris cărți în limba română, fapt care a deschis noi orizonturi pentru un mare număr de români.
A scris manuale precum “Aritmetica matematicească” şi “Trigonometria cea dreaptă” care au însemnat introducerea termenilor tehnici în limba română, fiind cel care a reuşit introducerea în limba română a noţiunilor de adunare, scădere, înmulţire, împărţire, triunghi, sinus, cosinus, la şcoala lui Lazăr fiind predată, pentru prima dată, filosofie în limba română, disciplină studiată până atunci numai în slavonă sau greacă.
Colaborarea cu revoluționarii lui Tudor Vladimirescu i-a adus lui Gheorghe Lazăr persecuții din partea autorităților, astfel că el se întoarce bolnav în satul natal, Avrig, unde trece la Domnul, la 17 septembrie 1823, la doar 44 de ani, fiind înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din Avrig, în imediata vecinătate a casei natale.
Gheorghe Lazăr – opere
Printre lucrările teologice şi moral-educative traduse de Gheorghe Lazăr din germană în perioada vieneză, astăzi pierdute, s-au aflat ”Învăţătura ortodoxă a arhiepiscopului Platon Levşin din Tver”, lucrarea lui J.H.Campe ”Învăţături morale ale lui Gottlieb Ehrenweich pentru băieţi”, precum şi povestiri populare şi romantice.
Gheorghe Lazăr a mai realizat la Viena şi la Sibiu, în 1815, o serie de manuale didactice – ”Compendiu de geografia Transilvaniei” şi ”Gramatica româno-germană”.
Principala operă o constituie însă faptele sale culturale şi activitatea sa pedagogică, bazată pe ideea iluministă potrivit căreia răspândirea culturii şi ştiinţei în limba poporului va pune capăt înapoierii sociale şi asupririi naţionale.
Ideile din discursuri, înştiinţări, apeluri îmbină teologismul cu raţionalismul. Totodată, a fost unul dintre primii adepţi de la noi ai filosofiei lui Immanuel Kant, după care a redactat cursuri de filosofie, logică şi metafizică, pierdute însă.
Ca o recunoaștere a activității sale, în multe localități din România au fost amplasate statui ale lui Gheorghe Lazăr. Astfel în anul 1886, în Piața Universității din capitala României a fost amplasată o impunătoare statuie care readuce în memoria tuturor întreaga sa operă dedicată identității românești. Astfel, una dintre statuile de Universitate, pe care le admiră oricine trece prin centrul Capitalei, îl reprezintă pe Gheorghe Lazăr.