Cine a fost Henri Coandă

Despre Henri Coandă – scurtă biografie

Henri Coandă s-a născut la 7 iunie 1886, la Bucureşti, într-o familie destul de numeroasă. Tatăl său, Constantin Coandă, a fost mareşal al curţii princiare a prinţului Ferdinand în 1911 și prim-ministru al României în 1918, iar mama, Hayde Danet, era fiica doctorului francez Gustav Danet, medicul lui Napoleon al III-lea.

În anii copilăriei, pe când era încă foarte mic, Henri Coandă devenise fascinat de miracolul vântului, pasiune care ulterior avea să ducă la unele dintre cele mai importante invenţii ale lumii.

Pasionat de mic de creaţia tehnică, a construit, la liceul din Iaşi, macheta unui avion propulsat de o rachetă. Reîntors la Bucureşti, a urmat cursurile Şcolii de Artilerie, Geniu şi Marină, la terminarea cărora, în 1905, i s-a acordat gradul de sublocotenent.

Studii europene:

• Şcoala Politehnică din Charlottenburg (1906),
• Universitatea de Ştiinţe din Liege (1908)
• Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii Mecanice din Paris (1909).

La 22 de ani, Henri Coandă era deja inginer diplomat, licenţiat în ştiinţe, inginer în aeronautică, inginer frigotehnist.

Premii, medalii, titluri

Henri Coandă a primit numeroase premii și medalii, câteva dintre acestea fiind:

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

• În 1956, la New York, titlul de „inventator al primului avion cu reacție” şi a fost recunoscut cu formula „trecutul, prezentul și viitorul aviației”,
• UNESCO i-a decernat ordinul „Meritul pentru cercetări științifice, în gradul de comandor”,
• în 1961, guvernul din Paris i-a acordat „Medalia militară” a aeronauticii franceze, una dintre distincțiile foarte importante ale Franței,
• în 1967 i s-a acordat titlul de “Doctor Honoris Causa” al Institutului Politehnic din Bucureşti.
• Ordinul ”Meritul Științific” al României – în 1970,
• ”Honorary Felow” al Societății Regale de Aeronautică din Londra – din anul 1971.

A obţinut peste 250 de brevete, între care:

• ”Procedeu şi dispozitiv pentru devierea unei vâne de fluid ce pătrunde într-un alt fluid” (1936) sau „Efctul Coandă”
• ”Procedeu şi dispozitiv pentru a face să devieze o vână de fluid ce pătrunde într-un alt fluid şi amortizor de zgomot, bazate pe acest procedeu, pentru motori termici, arme şi guri de foc” (1935);
• ”Perfecţionări la injectoare şi ejectoare” (1941);
• ”Procedeu şi dispozitiv pentru obţinerea de apă pură, pornindu-se de la o soluţie salină, în condiţiile unei temperaturi relativ joase (pe baza energiei solare)” (1955);
• ”Perfecţionări la aripile de avion” (1958);
• ”Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic în interiorul unei canalizaţii tubulare” (1973);
• ”Arzător pentru combustibil gazos” (1975, în colaborare).

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

Henri Coandă și invenția primul avion cu reacție

La Şcoala superioară de electricitate din Montefiore construieşte un planor cu care zboară, iar în 1907, la Salonul expoziţiei organizat în Palatul Sporturilor din Berlin, a expus, pentru prima oară în lume, macheta unui avion fără elice, viitorul avion cu reacţie.

Coandă obţine la 9 august 1910, în Franţa, brevetul de invenţie pentru motorul „turbo-propulsor”.

La 15 octombrie 1910, la cel de-al doilea Salon Aeronautic din Paris, a prezentat primul avion cu reacţie din lume, precursorul turboreactoarelor de astăzi.

Henri Coandă a testat motorul pe 16 decembrie 1910, la aeroportul Issy-les Moulineaux, în apropiere de Paris, dar în timpul zborului, care a fost și foarte scurt, de altfel, avionul a luat foc şi a ars complet. A scăpat cu leziuni uşoare şi cu o fractură la antebraţ. Cu toate acestea, incidentul va fi punctul de pornire pentru o serie de studii aprofundate, care vor pune la punct principiul folosit şi astăzi de constructorii de motoare de avion.

În 1911, Henri Coandă a iniţiat construcţia primului avion bimotor.

Cercetător NASA

În anii 60, Henri Coandă a lucrat pentru US Air Force şi pentru NASA în programe secrete de cercetare. A realizat o torpilă subacvatică, care putea atinge o vitezp de 160 km/oră, fără a crea valuri, fiind nedetectabilă de radar. 

Recomandări

Privatizare, terapie de șoc și spectrul extremismului: de la Republica de la Weimar la Viktor Orbán

Descoperă și cine a fost Nicolae Iorga

A studiat șase decenii structura și calitatea apei

Cunoscut mai ales datorită invențiilor sale în aeronautică, se știe mai puțin faptul că Henri Coandă a studiat timp de peste 60 de ani structura şi calitatea apei potabile.

În călătoriile sale pe tot globul, el a descoperit şi testat calităţile apei din locuri izolate, unde oamenii trăiesc plini de vitalitate, fără boli sau carii dentare, mult peste 100 de ani.

Având în vedere că organismul omenesc conţine peste 70% apă, iar creierul 90% apă, Henri Coandă ajunsese la concluzia că apa protejează sănătatea omului şi întârzie procesul de îmbătrânire mai mult decât oricare alt nutrient. Ajunsese să prezică longevitatea locuitorilor dintr-o zonă geografică, testând calitatea apei potabile.

Henri Coandă se stinge din viaţă la 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

Henri Coandă a fost numit Leonardo Da Vinci al epocii moderne şi a fost considerat unul dintre primii 20 oameni de ştiinţă ai lumii din întreaga sa istorie. Despre el s-a spus și că a anticipat cu peste 30 de ani evoluţia ştiinţei şi tehnicii, celebrul inginer francez Gustave Eiffel spunând „Coandă s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme!”

O parte a numeroaselor sale invenții, brevetele obținute şi alte materiale legate de viaţa şi opera lui Henri Coandă pot fi admirate acum la Muzeul Tehnic din București, în secția „Coandă”.

Surse: radioromaniacultural.ro, rador.ro, agerpres.ro

Citeşte şi despre Rasputin şi Napoleon Bonaparte!

Urmărește-ne pe Google News