Cine a fost Ion Heliade Rădulescu

Cine a fost Ion Heliade Rădulescu

Ion Heliade-Rădulescu a fost poet, istoric, publicist, traducător, creator de sisteme lingvistice, profesor de matematică și astronomie, editor a mai multe publicații.

Ion Heliade Rădulescu a fost una dintre personalitățile emblematice ale Revoluției de la 1848, care a militat pentru cultivarea limbii române și pentru cunoașterea istoriei naționale. Este cel care a realizat și a tipărit prima gramatică modernă a limbii române, în anul 1828.

Naștere și studii

Ion Heliade-Rădulescu s-a născut la 6 ianuarie 1802, la Târgoviște, fiind fiul lui Ilie Rădulescu – căpitan de poteră, apoi colonel în armata rusească – și al Eufrosinei Rădulescu, născută Danielopol, fiica colonelului Alexandru Danielopol, dintr-o familie de negustori greci sau aromâni.

La numai 13 ani, Ion Heliade Rădulescu frecventează Școala grecească de la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu, unde este elevul dascălului grec Constantin Vardalah.

Din Școala grecească i-a rămas și numele Eliad sau Eliade, cu care a semnat mult timp.

După trei ani, în 1818 se transferă, împreună cu alți colegi la școala românească de ingineri hotarnici de la Colegiul Sfântul Sava, deschisă de Gheorghe Lazăr, unde se predau „științele filozoficești și matematicești”.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

”Printre tinerii care se înghesuiau în jurul catedrei de la Sfântu Sava- scrie Dora d’Istria – Lazăr n-a întârziat să-l remarce pe cel care trebuia să-i continue opera, Ion Rădulescu, mai cunoscut sub numele de Heliade.

Activitate literară și academică

Între 1822-1829 Heliade devine succesorul lui Gheorghe Lazăr la conducerea Colegiului Sfântul Sava, după retragerea acestuia și va preda cursuri de – Aritmetică rațională, de geometrie și trigonometrie, de algebră, de geographiă matematică sau astronomie.

Un an mai târziu apare la Sibiu Gramatica Românească, în care autorul se dovedeşte un reformator la domeniul limbii; susţine simplificarea alfabetului chirilic, fonetismul ortografic, împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice.

În 1846, Heliade propune planul unei „biblioteci universale”, menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriaşă, ce depăşea cu mult chiar puterile unei generaţii, oricât de ambiţioase.

Între 1867-1860 devine membru fondator al Societăţii Academice Române (Academia Română) şi primul preşedinte al acesteia.

Ion Heliade Rădulescu – opere

Heliade este considerat întemeietorul teoriei literare românești, în lucrarea sa Regulile sau gramatica poeziei fiind în același timp și îndrumător literar.

Recomandări

Ce înseamnă Trump pentru alegerile din România? Că AUR nu mai e așa de rău?

Primele sale poezii originale sunt:

• Cîntarea dimineței (Meditații…, pp. 95–98)
• Elegie I. Trecutul (Meditații…, pp. 81–88)
• Elegie II. Dragele mele umbre (Meditații…, pp. 89–93). Această elegie exprimă durerea poetului după moartea prematură, în 1830, a fiului său, Virgil. Fiica poetului, Virgilia a murit în 1832. Ulterior, soția lui Heliade ar mai fi născut cinci copii, patru fete și un fiu (Sofia, Eufrosina, Virgilia, Maria și Ion/Ienache născut în 1849). După moartea copiilor Virgiliu și Virgilia, căsnicia începe să se clatine, mai ales din cauza dramei pierderii celor doi copii, dar mai ales din cauza geloziei nemărginite a soției.
• Epitaf. La o tînără mumă
• Sonet. La anul 1830 (Meditații…, p. 100)
• La moartea lui Cîrlova.

A scris și proză cu conținut satiric și pamfletar: Domnul Sarsailă autorul, Conu Drăgan și cuconița Drăgana etc.

Heliade este autor a numeroase traduceri, imitații și prelucrări din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Alighieri, Goethe, Byron ș.a.m.d.). De asemenea, Ion Heliade-Rădulescu a avut și preocupări de natură filosofică și religioasă de inspirație gnostică (Biblicele, 1858; Echilibru între antitezi, 1859). Scrierea Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia este prima schiță românească a unui sistem filozofic.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

A scris O noapte pe ruinele Târgoviștei, elegia Dragele mele umbre, mitul popular Zburătorul — capodopera sa literară, satira și fabula politică.

Revoluția de la 1848 și exilul

În 1848, când au izbucnit primele revoluții europene, Heliade a început să colaboreze cu Frăția, o societate secretă revoluționară, înființată la București de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Christian Tell și Alexandru G. Golescu în 1843 și a devenit membru în comitetul de conducere al acesteia.

A participat împreună cu Nicolae Bălcescu la redactarea Proclamației de la Islaz ce cuprindea revendicările pașoptiștilor în 22 de articole, sub deviza „Respect la proprietate. Respect la persoane”. Lui Heliade i-a revenit și misiunea tipăririi documentului Proclamației.

Ca mulți alți revoluționari, Heliade a favorizat menținerea unor bune relații cu Poarta, sperând că această politică ar putea favoriza o desprindere totală de sub protectoratul Rusiei.

La final, Heliade a căutat refugiu la consulatul britanic din București. După înfrângerea revoluției, Heliade pleacă în exil (1848-1858) la Paris, apoi în insula Chios și la Constantinopol.

Ulterior, Ion Heliade Rădulescu a revenit în țară, unde și-a continuat activitatea.

Ion Heliade-Rădulescu a murit în ziua de 27 aprilie 1872, locuința sa din str. Polonă, nr. 20, după ce la 18 mai 1870 își pierduse soția. La 30 aprilie i s-a făcut înmormântare națională, la care au participat mii de oameni.

Mihai Eminescu a scris oda La Heliade, iar după decesul scriitorului: La moartea lui Eliade.

Urmărește-ne pe Google News