Cine a fost Nicolae Grigorescu – viața și operele unuia dintre cei mai cunoscuți pictori români

Nicolae Grigorescu, a cărui activitate artistică se întinde pe mai bine de jumătate de secol, a lăsat moștenire o operă vastă și complexă.

Cine a fost Nicoale Grigorescu – biografie

Când și unde s-a născut Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu s-a născut la 15 mai 1838, la Pitaru, judeţul Dâmboviţa, fiind al şaselea copil al lui Ion Grigorescu, care era notar şi al Ruxandrei Grigorescu care era de profesie croitoreasă.

Când a împlinit vârsta de şapte ani, cel care avea să devină unul dintre cei mai mari pictori ai Romââniei, a rămas orfan de tată, iar familia Grigorescu se muta la Bucureşti, în mahalaua Cărămidarilor, în casa unei mătuși.

Copilăria șui Nicolae Grigorescu

Încă de mic, Nicolae Grigorescu a stat în prejma mai multor pictori de biserici și meșteri zugravi. La vârsta de 10 ani intră ca ucenic la atelierul pictorului ceh Anton Chladek – considerat un excelent portretist, un foarte bun miniaturist, un poliglot ale cărui opere erau destinate familiilor boiereşti sau negustorilor importanţi ai vremii -, unde învaţă să picteze icoane.

În anul 1850, atunci când iese din ucenicie, începe să picteze acasă iconiţe pe care mai apoi le vindea pe la târguri, fiind pregătit să devină unicul susţinător al familiei.

Recomandări

Soțiile lui Beniamin Lup, liderul unui ONG cu relații în SUA, moarte în condiții suspecte în România și Republica Moldova. Alte două partenere, date în judecată după ruperea relațiilor

În anul 1853, la doar 15 ani, pictează mai multe icoane pentru biserica din Băicoi şi pentru Mănăstirea Căldăruşani, opere care în opinia criticilor se remarcă printr-o experienţă artistică inimaginabilă pentru o vârstă atât de fragedă.

Studiile la Paris

Artistul a continuat să picteze în lăcașuri de cult. Destinul a făcut ca stăreţia de la Agapia să-i propună pictarea mănăstirii, unde artistul avea să înfiinţeze şi o şcoală de pictură destinată călugăriţelor.

În perioada lucrărilor de la Agapia, printre oaspeţii mănăstirii s-a aflat şi Mihail Kogălniceanu, ministrul lui Alexandru Ioan Cuza, care a apreciat calitatea lucrărilor şi a insistat ca Grigorescu să primească o bursă pentru studii în străinătate, fără niciun concurs sau diplomă de studii secundare. Astfel, a primit bursa de studii la Paris.

La 20 septembrie 1861, Nicolae Grigorescu pleacă la Paris, bursa obţinută fiind de 260 de galbeni.

În toată perioada petrecută la Paris, Grigorescu a realizat o serie de copii după vechii maeştrii ai picturii, urmare a numeroaselor sale vizite la Muzeul Luvru. Însă, vocaţia sa de peisagist, îl atrage către el Şcoala de la Barbizon, aflată într-un sat celebru în acele timpuri prin arta înnoitoare a unor artişti precum Jean-François Millet şi Théodore Rousseau, stabiliţi chiar aici.

Recomandări

Live Text – Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, turul 2. Sute de oameni la coadă, la o secție de votare din București

Ulterior, se mută la Barbizon, unde îşi desăvârşeşte educaţia crtistică prin asimilarea experienţei unor artişti precum Gustave Courbet ori Theodore Rousseau.

În perioada 1873-1874 face călătorii de studii în Italia, la Roma, Napoli şi Pompei, apoi merge în Grecia şi la Viena.

Pictor pe front în Războiul de Independență

Nicolae Grigorescu a participat la Războiul de Independență (1877-1878). În 1877 este convocat să însoţească armata română în calitate de „pictor de front”, realizând la faţa locului picturi după luptele de la Griviţa şi Rahova, alte desene şi schiţe, care au stat la baza unor mari compoziții.

Când a murit Nicolae Grigorescu

Din 1890 se stabilește la Câmpina și se dedică preponderent subiectelor rustice, într-o nesfârșită variație a motivului, pictează potrete de țărănci, care cu boi pe drumuri prăfuite de țară și numeroase peisaje cu specific românesc. În 1899 devine membru de onoare al Academiei Române.

Nicolae Grigorescu a murit la 21 iulie 1907, la Câmpina. În atelier, pe șevalet, se afla ultima să lucrare, neterminată, Întoarcerea de la bâlci.

Se pare că boala de plămâni pe care o contactase în timpul Războiului de Independenţă a fost și principalul motiv pentru care artistul s-a stins din viață. A murit în braţele femeii pe care a iubit-o şi care i-a dăruit unicul copil, pe Gheorghe, şi el un artist, dar mult mai puţin cunoscut în comparaţie cu tatăl său.

Recomandări

Victimele inundațiilor, căutate de scafandri în cea mai mare parcare subterană din Valencia: „E un cimitir” | VIDEO

Nicolae Grigorescu – picturi celebre

Picturi cu tematică religioasă

Începând de la vârsta de cincisprezece ani, Nicolae Grigorescu a fost cunoscut sub apelativul de ”Nicu Zugravu’” datorită unei importante preocupări pe care a avut-o în realizarea de icoane și prăznicare la biserica din Băicoi și Mănăstirea Căldărușani, precum și în zugrăvirea bisericilor de la Mănăstirea Zamfira, Mănăstirea Agapia și biserica din Puchenii Mari.

Cele mai importante realizări în pictura bisericească, care-i marchează de altfel și evoluția artistică sunt icoanele și prăznicarele de la biserica din Băicoi, icoanele de la Mănăstirea Căldărușani, icoana Sfântului Spiridon de la biserica Alexa din București, Epitaful, praporul și icoanele împărătești de la Mănăstirea Zamfira și monumentalele picturi de la Mănăstirea Agapia. Picturile murale de la Zamfira și mai apoi picturile de la Agapia au fost cele mai remarcabile realizări din viața artistului de până la douăzeci de ani, ele fiind considerate de către critica de artă o culme în pictura religioasă a secolului al XIX-lea din România.

Picturile de la Barbizon

Din perioada de formare de la Barbizon, au rămas câteva lucrări de mare valoare artistică, unele dintre ele făcând parte din Tezaurul României care a fost dus spre păstrare în anul 1917 în Rusia, în timpul Primului Război Mondial. Dintre lucrările etapei Barbizon, cele mai cunoscute picturi semnate de Nicolae Grigorescu sunt: „

• Peisaj cu turmă de oi”,
• „Peisajul din pădure”,
• „Interior de curte”,
• „Toamna la Fontainebleau”,
• „Intrarea în pădurea Fontainebleau”,
• „Apus de soare la Barbizon”, sau
• „Peisaj cu turmă de oi”.

Cele mai scumpe picturi ale lui Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu a devenit şi cel mai bine vândut pictor roman în cadrul licitaţiilor de artă din România. Tabloul ”Ţărăncuţe de la fântână”, de Nicolae Grigorescu, a stabilit în anul 2016 un nou record pe piaţa de artă din România, fiind adjudecat la o licitaţie aniversară pentru suma de 320.000 de euro.

Pictorul a rămas și în următorii ani în topul celor mai scumpi pictori români, operele sale fiind vândute cu sute de mii de euro la licitații.

• „Ţărăncuţă odihnindu-se”, peste 270.000 euro
• „Ţărăncuţă cu fuior pe cale”, peste 250.000 euro
•  „Cârciumă la Rucăr”, peste 230.000 euro
• „Nimfă dormind”, peste 220.000 euro
• „La marginea pădurii”, peste 200.000 de euro
• „Păstoriţa”, peste 175.000 de euro
• „Car cu boi” – peste 150.000 de euro.

Pictorul Nicolae Grigorescu a lăsat în urma sa o operă de o inestimabilă valoare, iar lucrările sale au influenţat atât realizările contemporanilor săi, cât şi creaţiile generaţiilor care au urmat.

Descoperă și povestea celebrului Leonardo da Vinci 

Urmărește-ne pe Google News