Cireș – plantare și îngrijire. Lucruri mai puțin știute despre cireșe

Cireșii sunt o bucurie în orice grădină și livadă, însă pentru a ne bucura din plin de fructele lor este nevoie să le fie asigurate condiții optime de plantare și creștere.

Despre cireș

Cireșul face parte din genul Prunus, familia Rosaceae. Acesta este un pom fructifer ce atinge înălțimea de 15m. În primii ani după plantare, cireşul creşte greu, însă după vârsta de 4-5 ani, pomul devine tot mai viguros.

Frunzele cireșului sunt alungite, zimțate pe margine și ascuțite la capăt. Florile sunt grupate câte două, sau câte patru. Fructele au culori cu nuanțe de la roșu închis la roșu deschis.

Soiuri de cireș

În lume, există mii de soiuri de cireș. Iată care sunt cele mai cunoscute de la noi:

• Cerna
• Negre de Bistrița
• Biggareau Burlat,
• Germersdorf,
• Stella,
• Uriaș de Hedelfinger,
• Van,
• Carmen,
• Kordia,
• Katalin,
• Vega

Recomandări

Motivele invocate de judecători pentru care Laura Crișan și complicii săi au fost eliberați din arest în dosarul asasinatului cu bombă de la Arad

De ce să ținem cont când cumpărm cireși

Este bine să cumpărăm arborii și cireș din surse de încredere și să fim atenție la câteva criterii importante precum:

• Înălțimea și vârsta – minimum 1-2 ani și o înălțime de cel puțin 1 metru
• Dimensiunea rădăcinilor – să aibă cel puțin 30 de centimetri lungime și să arate cât mai sănătos
• Tulpina și rădăcina trebuie să fie cât mai bine hidratate și să nu prezinte semne de uscăciune

Plantare cireș

Fiind un pom fructifer, cireul are nevoie de lumină corespunzătoare pentru că altfel, nu va fructifica.

Deși plantarea cireșilor poate părea o operațiune destinată cunoscătorilor, ea se poate face cu succes și de către începători.

Plantarea cireșilor toamna

De obicei, pomii fructiferi se plantează toamna, în luna octombrie, atunci când încep să cadă frunzele.

Plantarea cireșilor primăvara

Pomii fructiferi se pot planta și primăvara, de obicei, din luna martie și până la sfârșitul lunii aprilie, înainte de începerea perioadei de vegetație, însă este nevoie de mai multă atenție și supraveghere în acest caz. Odată ce pomii au început procesul de înmugurire, plantarea nu mai este o soluție, întrucât puieții nu se vor prinde.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Etape ale plantării arborelui de cireș

Solul – este de preferat să fie cât mai bogat în susbstante minerale, să fie ușor de udat și de săpat.

Săpatul gropilor – gropile trebuie să aibă o adâncime cuprinsă între 60-80 de centimetri și laturi de până la 1 metru. Astfel, rădăcinile pomilor vor avea suficient loc să se prindă și să se dezvolte ulterior.

Fasonarea rădăcinilor – presupune, mai exact, curățarea rădăcinilor care prezintă răni sau sunt uscate. Această operațiune are rolul de a împrospăta rădăcinile mai groase de 4 milimetri și de a încuraja creșterea.

Rădăcinile subțiri pot fi scurtate până la 1-2 centimetri, iar cele uscate pot fi tăiate de la bază, pentru a stimula creșterea unora noi și sănătoase.

Mocirlirea rădăcinilor – presupune scufunarea rădăcinilor cireșilor, în mod repetat, într-un amestec format din pământ mărunțit, compost și apă. Acest amestec asigură umiditatea necesară rădăcinilor în momentul plantării și ajută la mai bună aderare a acestora la sol.

Plantarea propriu-zisă– se face imediat după mocirlire, înainte ca amestecul să se usuce pe rădăcini.

Altoire cireș

Ca regulă generală, este necesară folosirea unui altoi din aceeași specie sau același gen cu portaltoiul de cireș. Lăstarii aleși pentru altoi de cireș trebuie să provină de la soiuri valoroase și pomi sănătoși.

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

Aceștia se cioplesc la baza, în formă de pană, tăieturile fiind aplicate cu 1 cm mai sus față de mugure. Tăietura se realizează cât mai exact, cu ajutorul unui obiect care taie foarte bine.

Penele obținute prin cioplirea ramurilor de altoi sunt intoduse în despicătură portaltoiului, având grijă că mugurii aflați pe altoi să rămână în exterior. După acest pas, spațiul rămas liber în despicătură se umple cu ceară maleabilă, mastic și chit pentru lemn, pentru a asigura vindecarea.

Îngrijire cireș

Stropirea cireșilor este foarte importantă, tocmai pentru a evita ca aceștia să se îmbolnăvească și să fie atacați de diverși dăunători. Stropirea pomilor asigură sănătatea și o producție bună. Substanțele necesare se aplică prin stropire imediat după tăierea ramurilor de cireș, această perioada fiind aleasă pentru temperaturile foarte bune.

Cireșii se stropec, așadar, primăvara, înainte de înflorire sau toamna, în perioada de repaus vegetativ și după căderea frunzelor.

Tăierea ramurilor de cireș este o operațiune foarte importantă pentru sănătatea acestora, dar și pentru felul cum se vor dezvolta și vor rodi. Primele ramuri care se taie sunt cele crescute unele peste altele, încălecate, dar și cele uscate sau afectate de diverse boli.

Boli și dăunători la cireș

Cei mai întâlniți dăunători la pomi fructiferi sunt: viermele (merelor, cireșelor, prunelor), păduchele din San Jose, păduchele verde, puricele melifer, molia fructelor, păduchele negru al cireșului, acarianul roșu al pomilor.

Tocmai împotriva acestor dăunători este recomandată stropirea cireșilor, dar și a altor pomi fructiferi.

Beneficii și proprietăți ale cireșelor

Cireșele sunt o sursă naturală de acid folic, vitamină indispensabilă pentru diviziunea celulară și formarea sângelui, deosebit de importantă pentru femeile însărcinate.

De ajutor pentru un somn liniștit

Cireșele sunt bogate în melatonină, hormon care scade temperatura corpului și induce starea de somnolență. Sunt fructele recomandate pentru un somn liniștit, cât și în cazul tulburărilor de somn.

Previn diabetul

Datorită indicelui glicemic redus, cireșele sunt un aliment de nădejde pentru persoanele care suferă de diabet. Sunt o gustare sănătoase ce nu pune în pericol persoanele diagnosticate cu această afecțiune, spre deosebire de alte fructe cu un indice glicemic ridicat.

Previn îmbătrânirea prematură

Pentru că sunt bogate în betacaroten, potasiu și quercetină, antioxidante importante, cireșele au proprietăți antiinflamatoare și anti-aging, și luptă împotriva radicalilor liberi, care cauzează apariția semnelor îmbătrânirii premature și a stresului oxidativ.

Alte beneficii ale consumului de cireșe

• Scad nivelul colesterolului rău și previn bolile cardiovasculare;
• Previn deshidratarea;
• Previn ateroscleroza;
• Tratează edemele;
• Tratează afecțiuni renale precum infecții renale, cistite sau nefrite;
• Conferă senzația de sațietate;
• Ajută digestia și previn constipația;
• Elimină toxinele din organism.

• Descoperă mai multe beneficii ale acetor fructe precum și rețete delicioase cu cireșe

Curiozități despre cireși

• În Japonia sunt cultivate peste 400 de specii de cireș, floarea de cireș fiind un simbol al primăverii și al purității.
• De regulă, un cireş produce aproximativ 7 000 de cireşe într-un sezon.
• Cireşele în combinaţie cu substanţe alcaline, precum praful de copt, determină o reacţie chimică care rezultă în coloarea albastră a aluatului. Acest lucru poate fi prevenit prin adăugarea unui element acid în compoziţia reţetei, precum smântână sau zeamă de lămâie.
• Cireșele făceau parte din rația soldaților romani în perioada Imperiului Roman
• Cireşul este sărbătorit în Japonia prin festivaluri „hanami” (privitul florilor) de la finele lui martie până la începutul lui mai.
• În semn de recunoaştere a înfloririi prieteniei dintre cele două ţări, în 1912 Japonia a oferit Statelor Unite 3.020 de cireşi („sakura”) japonezi care au fost plantați într-un parc din Manhattan.

Urmărește-ne pe Google News